Cine este candidatul PACE cu cea mai scumpă mașină? Unii lideri au locuințe, însă nu au automobile

Cu automobile fabricate până în anul 2016 sau cu „garajele goale”. Vorbim despre mașinile pe care le au în proprietate primii cinci candidați din partea Partidului Politic „Partidul Acasă Construim Europa” care aspiră la un fotoliu de deputat în viitorul Parlament al Republicii Moldova, scrie Realitatea.md.

În timp ce unii „se laudă” cu mașini la prețuri de second-hand, alții cel mai probabil „preferă transportul public”. Cel puțin asta reiese din declarațiile de avere, pentru perioada 2019 – 2021, prezentate la Comisia Electorală Centrală.

Realitatea.md a analizat documentele și vă prezintă o scurtă informație.

Alexandru Grumeza

Bine cunoscutul medic neurolog Alexandru Grumeza, președintele federației de armwrestling și cap de listă a candidaților pentru funcția de deputat din partea PACE, care indică că a ridicat de la Institutului de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”, în perioada ianuarie 2019 – decembrie 2020, 450 000 de lei, se plimbă în prezent cu un Volvo XC 90.

Vehiculul a fost fabricat în 2009, iar Grumeza l-ar fi cumpărat în 2013 la un preț de 20 000 de euro.

Cel puțin asta indică aspirantul la un fotoliu de deputat în declarația sa de avere și interese la CEC.

Potrivit ofertelor de pe piața auto, un astfel de automobil ajunge să coste în prezent peste 15 000 de euro.

Denis Roșca

Între timp, mai în glumă mai în serios, însă Denis Roșca, doctorand în economie și co-fondator PACE, are în proprietate un automobil fabricat în 2005.

Este vorba de o Toyota Avensis, pe care ar f cumpărat-o în 2016 cu doar 30 000 de lei, echivalentul a circa 1 400 de euro.

Roșca indică cifra în declarația sa de avere și interese.

Am dat un search pe un site de anunțuri cu vânzare de mașini din Moldova unde am constatat că, în prezent, pentru un astfel de autoturism trebuie să scoți din buzunar cel puțin 5 000 de euro.

Nadejda Tatarciuc

Mai puțin bine prost trăiește însă colega lor de partid, Nadejda Tatarciuc, care pe lânga funcția de secretar al PACE, mai e și administrator al unui magazin de haine din Capitală.

Aceasta nu indică nimic în compartimentul bunuri mobile în țară sau în străinătate, semn că nu deține o mașină, la fel cum nu declară nimic nici despre apartenența vreunui apartament sau cont bancar.

Ion Straciuc

Unul dintre cei mai activi membri ai partidului PACE din Bălți, istoric de profesie, Ion Straciuc „iubește și el transportul public”. Cel puțin asta reiese din declarația sa de avere prezentată la CEC.

La fel, în perioada anilor 2019 – 2020, Straciuc nu indică nici un venit, semn că „s-ar hrăni cu aer”.

Anterior, Straciuc a fost surprins, în mai multe intervenții live pe Facebook la Bălți, cu o mașină Dacia Logan pe care era imprimat logo-ul Partidului Acasă Construim Europa.

Gheorghe Cavcaliuc

Fostul șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției, în prezent președinte al Partidului PACE, Gheorghe Cavcaliuc, care e și candidat la funcția de deputat se plimbă cu un Mercedes.

Automobilul a fost fabricat în 2016 și procurat în 2017, iar valoarea indicată de Cavcaliuc în declarația depusă la CEC este de zero lei.

Anterior, Cavcaliuc declara că automobilul era dat în folosință de către o persoană terță.

Ce alte bunuri mai indică Cavcaliuc în declarația de avere aflați AICI.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un nou raport publicat de Europol evidențiază o creștere îngrijorătoare a fabricării ilegale de produse din tutun contrafăcute în Uniunea Europeană. Potrivit raportului, statele care aplică accize și taxe ridicate sunt mai vulnerabile la comerțul ilicit, deoarece consumatorii caută alternative mai ieftine, iar rețelele infracționale profită de această cerere. Ultimul raport KPMG privind consumul ilicit de produse de tutun denotă că peste 35 de miliarde de țigări sunt vândute ilegal în Europa în fiecare an, scrie mold-street.com.

Raportul Europol scoate în evidență că aproape un sfert din populația UE fumează, iar pe fundalul creșterii rapide a prețurilor consumatorii se orientează spre alternative mai ieftine, fie acestea sunt țigări clasice sau vape-uri.

Un exemplu elocvent este Franța, țara cu cea mai mare piață ilegală de produse de tutun din Uniunea Europeană, cu 47,7% din consumul total ilicit de țigări din regiune. Acest lucru se întâmplă ca urmare a politicilor de accizare, costul unui pachet de țigări ajungând la 15 euro. În același timp, autoritățile franceze interzic alte produse de nicotină, cum ar fi pliculețe cu nicotină. Ca rezultat, fumătorii se orientează către canale ilegale de achiziție a produselor de tutun.

Pe de altă parte, ultimul raport KPMG remarcă statele care au reușit cu succes să contracareze comerțul ilicit. Printre acestea se numără și România, unde consumul ilicit de țigări a atins un nivel minim istoric. Astfel, în România, consumul ilicit de țigări a scăzut în 2023 și a atins o medie anuală de 5,8%.

Pe lângă politici fiscale echilibrate, România are și o abordare pragmatică privind reglementarea pieței de nicotină. De exemplu, anul trecut, România a introdus acciză pentru pliculețe de nicotină și un șir de reglementări pentru acest produs, cu scopul de a controla piața legală. Același lucru a făcut și Ucraina. În septembrie 2024, Ucraina a introdus acciză la pliculețele cu nicotină, estimând venituri bugetare din această măsură în sumă de 20 milioane de euro.

În Republica Moldova, după doi ani de la implementarea unui calendar fiscal echilibrat și predictibil, anul trecut s-a înregistrat o scădere a comerțului ilicit cu produse de tutun. Potrivit companiei de cercetare IPSOS, piața tenebră a fost estimată la 9,8% în perioada septembrie–octombrie 2024, ceea ce reprezintă o scădere de 1,9 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă din 2023.

Pentru a contrara piața ilicită, în acest an experții și industria au venit cu mai multe propuneri la Politica Fiscală.

„Producătorii cer ca Guvernul să vină cu acțiuni pentru a contracara piața neagră. În prezent avem o accelerare a încasărilor la buget din TVA, ceea ce arată că a scăzut contrabanda, comerțul ilicit, lucru care trebuie amplificat. Pentru a contracara piața neagră producătorii cer amânarea implementării interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit până la aderarea la UE; introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină; reglementarea clară a pungilor cu nicotină pentru protejarea minorilor și a consumatorilor; stabilirea unui calendar fiscal predictibil pe trei ani pentru toate produsele din tutun și nicotină și întărirea controlului și a aplicării legii în domeniul produselor din tutun și nicotină”, a declarat expertul economic IDIS ”Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Expertul a amintit că anul trecut a atenționat opinia publică că în Republica Moldova, din cauza unor reglementări neinspirate, a fost înregistrată o creștere a contrabandei cu țigări, ceea ce a însemnat venituri mai mici la bugetul de stat și riscuri de sănătate pentru minori, care consumă produse din tutun de pe piața neagră, nereglementată.