Scumpirile lovesc Europa: inflația crește puternic în marile țări

01 Oct. 2026, 09:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
01 Oct. 2026, 09:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Inflația accelerează peste așteptări în unele dintre cele mai mari economii ale zonei euro, pe fondul scumpirii puternice a energiei. Datele publicate miercuri arată creșteri importante ale prețurilor în Franța, Italia, Germania și Spania, evoluție care pune din nou presiune pe Banca Centrală Europeană (BCE).

În Franța, rata anuală a inflației armonizate a urcat la 3,4% în septembrie, de la 2,6% în august. În Italia, creșterea a fost și mai pronunțată, inflația ajungând la 4,1%, comparativ cu 3,2% în luna precedentă.

În Germania, inflația a crescut de la 2,9% la 3,3%, în timp ce Spania a raportat o accelerare de la 4,6% la 5%.

Toate aceste niveluri depășesc ținta de 2% urmărită de BCE. În același timp, inflația de bază, care exclude componentele volatile precum energia și alimentele, s-a menținut la 2,4% pentru a treia lună consecutivă.

Evoluțiile din principalele economii sunt urmărite atent înaintea publicării datelor pentru întreaga zonă euro. Economiștii consultați de Reuters estimează că inflația anuală din blocul comunitar ar putea ajunge la 3,6% în septembrie, față de 3,2% în august.

Principalul factor care alimentează scumpirile este energia. Gazele naturale, benzina și motorina s-au scumpit puternic, iar efectele încep să se transmită și către alte sectoare ale economiei.

Accelerarea inflației complică astfel calculele BCE privind politica monetară. Potrivit informațiilor citate de Reuters, piețele financiare anticipează noi majorări ale dobânzilor în următoarele 12 luni, după cele două majorări operate în acest an.

BCE estima anterior că inflația va ajunge la 3,6% în ultimul trimestru al anului. În cazul în care prețurile energiei vor rămâne ridicate, economiștii consideră că vârful inflației ar putea fi mai aproape de 4%. În scenariul nefavorabil analizat de banca centrală, inflația ar putea ajunge la 4% atât în ultimul trimestru din 2026, cât și în primele trei luni din 2027.

Președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat recent că o reacție moderată a politicii monetare rămâne adecvată, întrucât actuala creștere a inflației nu a generat, deocamdată, efecte secundare generalizate în zona euro. Economiștii avertizează însă că menținerea prețurilor ridicate la energie ar putea începe să împingă în sus și inflația de bază la începutul anului viitor.

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.