Viața în Moldova, cu aproape 30% mai scumpă peste cinci ani. Ce pățesc 100 mii de lei ținuți „sub saltea”

Viața în Republica Moldova ar putea deveni cu aproape 30% mai scumpă în următorii cinci ani, dacă inflația va evolua în linie cu prognoza Băncii Naționale a Moldovei pentru 2027, iar ulterior se va stabiliza în jurul țintei de 5% urmărite de banca centrală.

BNM estimează o inflație medie anuală de 7,2% în 2026 și de 6,2% în 2027. Potrivit prognozei actuale, rata anuală a inflației ar urma să rămână peste limita superioară a intervalului țintit până în trimestrul II 2027, după care să revină în intervalul de variație al BNM. Ținta pe termen mediu a băncii centrale este de 5%, cu o marjă de ±1,5 puncte procentuale.

BNM nu publică deocamdată o prognoză până în 2031, actualul orizont de prognoză este doar până în trimestrul II 2028. Totuși, dacă pentru perioada 2028-2031 este utilizată ca ipoteză ținta de inflație de 5%, se poate calcula cum s-ar putea modifica puterea de cumpărare a populației în următorii cinci ani.

Calculul arată că, în perioada 2027-2031, prețurile ar putea crește cumulat cu aproximativ 29%. Astfel, un coș de bunuri și servicii care costă astăzi 1000 de lei ar ajunge la circa 1.290 de lei, iar pentru cumpărături care costă acum 5000 de lei ar fi nevoie de aproximativ 6450 de lei.

În cazul unei familii care cheltuiește lunar 10 000 de lei pentru alimente, utilități, transport și alte necesități, menținerea aproximativ a aceluiași nivel de consum ar necesita aproape 12900 de lei peste cinci ani, dacă prețurile ar evolua în ritmul inflației generale.

Același calcul poate fi aplicat orientativ și alimentelor. Un coș alimentar de 5000 de lei ar putea ajunge la aproximativ 6.450 de lei. Evoluția reală poate fi însă diferită, deoarece produsele alimentare nu urmează întotdeauna ritmul inflației generale. BNM anticipează că ritmul anual de creștere a prețurilor alimentare va rămâne sub influența prețurilor internaționale și a altor factori externi. Banca Națională a Moldovei

Și mai dificil de anticipat este costul utilităților. Gazele, energia electrică, încălzirea și apa au prețuri reglementate, iar tarifele depind inclusiv de costurile de achiziție, cursul valutar și deciziile regulatorilor. Dacă însă în medie o factură totală de 2000 de lei ar evolua exact în ritmul inflației generale din scenariul analizat, aceasta ar echivala cu aproximativ 2 580 de lei peste cinci ani.

În ceea ce privește economiile. De exemplu, dacă o persoană are 100 de mii de lei și își îi ne sub saltea va avea și peste cinci ani aceeași sumă nominală 100 mii de lei. Însă puterea de cumpărare a acestor bani ar fi însă semnificativ mai mică.

La o creștere cumulată a prețurilor de aproximativ 29%, cei 100 mii de lei din 2031 ar avea o putere de cumpărare echivalentă cu aproximativ 77 500 de lei de astăzi. Cu alte cuvinte, economiile ar pierde în termeni reali circa 22 500 de lei.

Pentru a putea cumpăra peste cinci ani aceeași cantitate de bunuri și servicii care costă astăzi 100 mii de lei, o persoană ar avea nevoie de aproximativ 129 mii de lei.

Scenariul poate varia în funcție de evoluția inflației. Dacă după 2027 aceasta s-ar stabiliza în jurul limitei inferioare a intervalului BNM, de 3,5%, scumpirea cumulată ar fi de aproximativ 22%. Dacă, dimpotrivă, inflația s-ar menține în jurul limitei superioare de 6,5%, creșterea cumulată a prețurilor ar putea depăși 36%.

#economii #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape jumătate dintre copiii de la sate din Republica Moldova trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică cu provore la bunăstarea gospodăriilor cu copii în anul 2025. Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate de statisticieni se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii aceasta urcă la 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#copii #saracie #Moldova