Înghesuială la Moldtelecom: 13 candidați se bat pentru fotoliul de director

01 Oct. 2026, 14:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
01 Oct. 2026, 14:43 // Actual //  Grîu Tatiana

Pentru funcția de director general al S.A. „Moldtelecom” au fost depuse 13 dosare, iar toate au fost declarate complete, anunță Agenția Proprietății Publice. Concursul pentru ocuparea funcției vacante se desfășoară în baza Regulamentului aprobat de Consiliul S.A. „Moldtelecom” la 7 septembrie. Comisia de selectare urmează să anunțe rezultatele fiecărei etape, conform procedurii stabilite.

Selecția va avea trei etape. Mai întâi va fi verificată eligibilitatea candidaților și va fi formată o listă scurtă de 3-4 persoane. Ulterior, candidații rămași în concurs vor susține interviul de evaluare a competențelor, iar etapa finală va include un Business Case și un interviu final.

Candidații vor fi evaluați în funcție de mai multe criterii, printre care capacitatea strategică, orientarea financiară și comercială, experiența de leadership, cunoștințele în domeniul tehnologiilor și digitalizării, abilitățile de comunicare și înțelegerea guvernanței corporative, a riscurilor și auditului.

Anterior s-a anunțat că pentru această procedură, Comisia de selectare a decis să atragă și un expert independent specializat în recrutare și executive search. Acesta va sprijini identificarea și evaluarea candidaților, inclusiv prin căutarea directă pe piața națională și internațională, însă nu va avea drept de decizie. Alegerea finală îi va reveni Consiliului S.A. „Moldtelecom”.

Concursul a fost relansat după ce procedura precedentă s-a încheiat fără desemnarea unui câștigător. La începutul lunii septembrie, cei doi candidați admiși în etapa de selecție, Viorel Motorniuc și Andrei Preașcă, s-au retras din competiție, iar funcția a rămas vacantă.

 

01 Oct. 2026, 14:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2026, 14:43 // Actual //  Ursu Victor

Aproape jumătate dintre copiii de la sate din Republica Moldova trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică cu provore la bunăstarea gospodăriilor cu copii în anul 2025. Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate de statisticieni se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii aceasta urcă la 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc  sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.