Viața în Moldova, cu aproape 30% mai scumpă peste cinci ani. Ce pățesc 100 mii de lei ținuți „sub saltea”

01 Oct. 2026, 14:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2026, 14:32 // Actual //  Ursu Victor

Viața în Republica Moldova ar putea deveni cu aproape 30% mai scumpă în următorii cinci ani, dacă inflația va evolua în linie cu prognoza Băncii Naționale a Moldovei pentru 2027, iar ulterior se va stabiliza în jurul țintei de 5% urmărite de banca centrală.

BNM estimează o inflație medie anuală de 7,2% în 2026 și de 6,2% în 2027. Potrivit prognozei actuale, rata anuală a inflației ar urma să rămână peste limita superioară a intervalului țintit până în trimestrul II 2027, după care să revină în intervalul de variație al BNM. Ținta pe termen mediu a băncii centrale este de 5%, cu o marjă de ±1,5 puncte procentuale.

BNM nu publică deocamdată o prognoză până în 2031, actualul orizont de prognoză este doar până în trimestrul II 2028. Totuși, dacă pentru perioada 2028-2031 este utilizată ca ipoteză ținta de inflație de 5%, se poate calcula cum s-ar putea modifica puterea de cumpărare a populației în următorii cinci ani.

Calculul arată că, în perioada 2027-2031, prețurile ar putea crește cumulat cu aproximativ 29%. Astfel, un coș de bunuri și servicii care costă astăzi 1000 de lei ar ajunge la circa 1.290 de lei, iar pentru cumpărături care costă acum 5000 de lei ar fi nevoie de aproximativ 6450 de lei.

În cazul unei familii care cheltuiește lunar 10 000 de lei pentru alimente, utilități, transport și alte necesități, menținerea aproximativ a aceluiași nivel de consum ar necesita aproape 12900 de lei peste cinci ani, dacă prețurile ar evolua în ritmul inflației generale.

Același calcul poate fi aplicat orientativ și alimentelor. Un coș alimentar de 5000 de lei ar putea ajunge la aproximativ 6.450 de lei. Evoluția reală poate fi însă diferită, deoarece produsele alimentare nu urmează întotdeauna ritmul inflației generale. BNM anticipează că ritmul anual de creștere a prețurilor alimentare va rămâne sub influența prețurilor internaționale și a altor factori externi. Banca Națională a Moldovei

Și mai dificil de anticipat este costul utilităților. Gazele, energia electrică, încălzirea și apa au prețuri reglementate, iar tarifele depind inclusiv de costurile de achiziție, cursul valutar și deciziile regulatorilor. Dacă însă în medie o factură totală de 2000 de lei ar evolua exact în ritmul inflației generale din scenariul analizat, aceasta ar echivala cu aproximativ 2 580 de lei peste cinci ani.

În ceea ce privește economiile. De exemplu, dacă o persoană are 100 de mii de lei și își îi ne sub saltea va avea și peste cinci ani aceeași sumă nominală 100 mii de lei. Însă puterea de cumpărare a acestor bani ar fi însă semnificativ mai mică.

La o creștere cumulată a prețurilor de aproximativ 29%, cei 100 mii de lei din 2031 ar avea o putere de cumpărare echivalentă cu aproximativ 77 500 de lei de astăzi. Cu alte cuvinte, economiile ar pierde în termeni reali circa 22 500 de lei.

Pentru a putea cumpăra peste cinci ani aceeași cantitate de bunuri și servicii care costă astăzi 100 mii de lei, o persoană ar avea nevoie de aproximativ 129 mii de lei.

Scenariul poate varia în funcție de evoluția inflației. Dacă după 2027 aceasta s-ar stabiliza în jurul limitei inferioare a intervalului BNM, de 3,5%, scumpirea cumulată ar fi de aproximativ 22%. Dacă, dimpotrivă, inflația s-ar menține în jurul limitei superioare de 6,5%, creșterea cumulată a prețurilor ar putea depăși 36%.

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.