Milioane de tone de cereale caută drumul spre mare. Moldova se poate trezi în centrul unui „război logistic”

Presiunea tot mai mare asupra exporturilor agricole ucrainene riscă să transforme problema cerealelor într-o criză regională de logistică, iar Republica Moldova se află chiar între volumele de marfă care caută ieșire și infrastructura dunăreană care trebuie să le preia. Economistul Iurie Rija avertizează că această situație poate aduce oportunități pentru Moldova, dar și o concurență dură pentru vagoane, locomotive, camioane, barje, silozuri și capacități portuare.

Potrivit analizei economistului, în cazul menținerii restricțiilor asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, până la 35 de milioane de tone de produse agricole ar putea întâmpina dificultăți în găsirea unor căi normale de export. Rija precizează însă că cifra reprezintă o extrapolare, nu cantitatea deja blocată.

În septembrie, Ucraina ar fi exportat aproximativ 2,4 milioane de tone de produse agricole, echivalentul a circa 46% din volumul considerat necesar. Diferența de aproximativ 2,9 milioane de tone lunar, proiectată pentru un an, conduce la un deficit potențial de aproape 35 de milioane de tone.

Problema riscă să se răsfrângă direct asupra viitoarei producții agricole. În lipsa exporturilor, fermierii încasează mai puțini bani și dispun de resurse mai mici pentru finanțarea următoarei campanii. În timp ce planificarea oficială pentru grâul de toamnă indică aproximativ 4,5 milioane de hectare, față de 4,6 milioane anterior, alte estimări vorbesc despre o reducere cu 20%, iar scenariile pesimiste ajung la 35-40%.

Ucraina solicită extinderea tranzitului prin Uniunea Europeană și aproximativ 1,1 miliarde de euro pentru compensarea costurilor logistice suplimentare. Rija atrage însă atenția că infrastructura nu poate fi extinsă rapid doar prin decizii administrative, iar România și Polonia semnalează deja limitele capacităților disponibile.

Situația de pe Dunăre ilustrează cel mai bine blocajul. La 5 octombrie, aproximativ 80 de nave se aflau în așteptare în rada Sulina, iar alte circa 40 erau în interiorul Dunării, după ce Canalul Sulina fusese închis timp de șapte zile. După reluarea navigației, infrastructura trebuie să gestioneze concomitent navele care ies spre mare și cele care așteaptă să intre.

În ultimele două zile, aproximativ 10 nave au plecat de la Mila 44 și alte șase de la Mila 36, iar pentru 5 octombrie era estimată plecarea altor șapte nave de la Mila 44. În același timp, noi nave continuă să se acumuleze la Milele 44, 64 și 71.

Rija atrage atenția că existența unei rute alternative pe hartă nu înseamnă automat existența capacității necesare pentru export. Cerealele au nevoie de vagoane și camioane, silozuri, terminale de transbordare, barje și nave, piloți, formalități portuare, condiții meteorologice favorabile și, în final, acces efectiv la mare.

Inclusiv pescajul influențează cantitatea de marfă transportată. La 5 octombrie, pescajul maxim de siguranță indicat era de aproximativ 7,01 metri pe Sulina, 6,7 metri pe relația Izmail–Mila 44 și doar 5,5 metri pe Bâstroe. Un pescaj mai mic poate obliga navele să încarce mai puțin, reducând capacitatea efectivă a coridorului.

„Iar timpul începe să coste aproape la fel de mult ca distanța”, constată economistul. Staționarea navelor, întârzierile trenurilor sau ale barjelor și blocarea canalelor se transformă în costuri suplimentare de transport, demurrage și finanțare, care ajung în cele din urmă să reducă prețul oferit producătorului.

Pentru Republica Moldova, situația poate deveni deosebit de importantă în lunile următoare. Presiunea asupra rutelor tradiționale ar putea direcționa volume suplimentare de mărfuri ucrainene către Reni și Izmail, tranzitul feroviar prin Moldova, Portul Giurgiulești, Galați și alte capacități de transbordare de pe Dunăre.

Acest flux poate aduce venituri și investiții în infrastructura logistică moldovenească, însă există și riscul ca exportatorii autohtoni să intre în competiție directă cu mărfurile ucrainene pentru aceleași vagoane, locomotive, barje, camioane, silozuri, dane și intervale de operare.

În opinia lui Rija, întrebarea pentru Republica Moldova nu este dacă trebuie să existe mai mult sau mai puțin tranzit ucrainean, ci cât tranzit poate procesa infrastructura țării fără să afecteze fluxurile locale și câtă valoare adăugată poate păstra economia moldovenească din fiecare tonă care îi traversează teritoriul.

„Într-o asemenea piață, geografia este un avantaj numai atunci când este susținută de infrastructură”, concluzionează economistul. În lunile următoare, competiția în regiunea Mării Negre și a Dunării ar putea să nu mai fie doar pentru producerea cerealelor la cel mai mic preț, ci și pentru cine reușește să le depoziteze, să le transbordeze și să le transporte cel mai rapid către mare.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Fiscal de Stat anunță controale inopinate în comerț, transport și servicii în luna octombrie, după ce verificările din septembrie au scos la iveală încălcări în aproape două din trei cazuri. Sancțiunile fiscale și contravenționale aplicate au însumat aproape 2,03 milioane de lei.

În octombrie, inspectorii fiscali vor verifica prioritar comerțul cu amănuntul al mărfurilor, produselor și materialelor, vânzarea articolelor din tutun și comerțul cu metale prețioase. În vizor sunt și transportul rutier de pasageri, inclusiv taxiurile, serviciile prestate populației, precum și comerțul și serviciile ilicite desfășurate prin intermediul platformelor online.

Inspectorii vor verifica dacă sunt eliberate bonuri fiscale la plățile în numerar, dacă veniturile sunt declarate integral și dacă există documente care confirmă proveniența legală a mărfurilor. Potrivit SFS, verificările sunt inițiate prioritar în baza riscurilor de neconformare fiscală, inclusiv în cazul activităților sezoniere.

Rezultatele preliminare pentru septembrie arată că, din circa 710 controale operative, în 458 au fost constatate încălcări, ceea ce reprezintă aproximativ 64,5%. Au fost aplicate sancțiuni fiscale de 1,54 milioane de lei și sancțiuni contravenționale de 489 900 de lei. În total, acestea constituie 2 029 900 de lei.

Cele mai multe nereguli au fost depistate în comerțul cu mărfuri, produse și materiale, inclusiv articole din tutun. Din 271 de controale, 224 s-au încheiat cu constatarea unor încălcări — aproape 83% din verificările din acest domeniu. Sancțiunile au însumat 1 203 100 de lei, dintre care 999 000 de lei sancțiuni fiscale și 204 100 de lei sancțiuni contravenționale.

În transportul rutier de pasageri, inclusiv cel ilicit, inspectorii au efectuat 189 de controale și au identificat încălcări în 72 de cazuri. Sancțiunile contravenționale aplicate au constituit 113 100 de lei. În comerțul și serviciile prin intermediul platformelor online, inclusiv activitățile ilicite, au fost constatate nereguli în 29 dintre cele 64 de verificări, cu sancțiuni contravenționale de 52 700 de lei.

Alte 122 de controale au vizat contribuabilii din Programul de conformare 2025–2026, în etapa de postmonitorizare. În 91 de cazuri au fost depistate încălcări, iar sancțiunile fiscale și contravenționale au totalizat 439 100 de lei.

În comerțul cu tutun pentru narghilea, 16 dintre cele 22 de verificări au scos la iveală nereguli, fiind aplicate sancțiuni totale de 94 500 de lei. În comerțul cu metale și pietre prețioase, încălcări au fost constatate în trei dintre cele zece controale, cu sancțiuni de 6500 de lei. În alte domenii, inspectorii au identificat abateri în 23 dintre cele 32 de verificări și au aplicat sancțiuni de 120 900 de lei.