Mașinile chineze câștigă teren în Europa. Volkswagen cere Franței și Germaniei să intervină

12 Oct. 2026, 12:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Oct. 2026, 12:38 // Actual //  Grîu Tatiana

Franța și Germania trebuie să ajungă la o poziție comună pentru a apăra competitivitatea industriei auto europene în fața expansiunii mărcilor chineze, avertizează directorul general al Volkswagen, Oliver Blume. Apelul vine în condițiile în care producătorii din China câștigă teren în Europa, iar cele două mari economii europene au viziuni diferite asupra sprijinului pentru constructorii locali, relatează Financial Times.

Înaintea Salonului Auto de la Paris, unde aproximativ 40% dintre mărcile participante provin din China, Blume a cerut măsuri pentru încurajarea producției europene, reducerea costurilor energiei și mai multă flexibilitate în politicile climatice.

Potrivit datelor ACEA, mărcile chineze au ajuns la o cotă de 25% din piața europeană a automobilelor hibride plug-in în prima jumătate a anului 2026, față de doar 2% în 2024. În cazul hibridelor convenționale, ponderea acestora a crescut de la 2% la 14%.

Extinderea ofertei de automobile hibride a venit după introducerea taxelor vamale suplimentare pentru mașinile electrice produse în China. Constructorii chinezi și-au adaptat astfel exporturile, orientându-se spre modele care nu erau vizate de aceleași măsuri comerciale.

Financial Times scrie că Bruxellesul și Beijingul au ajuns la un acord preliminar pentru limitarea exporturilor chineze de automobile hibride către Uniunea Europeană. În următorii patru ani, livrările ar urma să fie plafonate la cel mult jumătate din volumele estimate anterior de autoritățile europene. Depășirea cotelor ar putea atrage taxe suplimentare.

Blume a salutat progresul negocierilor, însă consideră că protejarea industriei europene necesită și alte măsuri. În opinia sa, companiile care vând automobile în Europa ar trebui să contribuie și la crearea locurilor de muncă și a valorii economice pe continent.

Una dintre disputele dintre Paris și Berlin privește definiția „Made in Europe”, pe baza căreia ar urma să fie acordate stimulente producătorilor auto. Franța dorește ca avantajele să fie rezervate automobilelor fabricate în cele 27 de state membre ale UE. O definiție mai largă ar putea include și producția din țări precum Regatul Unit, Turcia, Japonia sau Coreea de Sud, unde constructorii europeni au fabrici ori lanțuri de aprovizionare.

În discuție sunt și obiectivele privind emisiile automobilelor noi pentru 2030 și 2035. Potrivit unor surse familiarizate cu negocierile, citate de Financial Times, un compromis ar putea presupune acceptarea de către Franța a unor reguli mai flexibile, cu un rol mai mare pentru combustibilii alternativi și hibrizii plug-in. În schimb, Germania ar putea susține o definiție mai restrictivă a producției europene pentru viitoarele programe de sprijin.

Apelul vine într-o perioadă dificilă și pentru Volkswagen. Grupul încearcă să reducă cheltuielile prin standardizarea componentelor, folosirea unor tehnologii comune și simplificarea producției. Potrivit articolului, planurile de restructurare ar putea duce la eliminarea a până la 100 000 de locuri de muncă. În paralel, compania pregătește automobile electrice mai accesibile, pentru a face față concurenței tot mai puternice din China.

12 Oct. 2026, 12:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Oct. 2026, 12:19 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de divin îmbuteliat din Republica Moldova s-au majorat în primele opt luni ale anului 2026, atât în volum, cât și în valoare. Potrivit datelor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), livrările peste hotare au ajuns la 1,81 milioane de litri, față de aproximativ un milion de litri în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă un avans de aproape 80%.

Creșterea se reflectă și în încasările din exporturi. Dacă în primele opt luni din 2025 valoarea divinului îmbuteliat exportat a fost de 9,1 milioane de dolari, în perioada ianuarie–august 2026 aceasta a depășit 15 milioane de dolari și a înregistrat o majorare de 66%.

Datele arată însă că volumul exporturilor a crescut mai rapid decât valoarea acestora, ceea ce sugerează o reducere a prețului mediu de export pe litru. Calculat pe baza cifrelor comunicate, prețul mediu a coborât de la aproximativ 9,1 dolari pe litru în 2025 la circa 8,3 dolari în 2026, o diminuare de aproape 9%.

Un alt indicator este creșterea ponderii produselor îmbuteliate în totalul exporturilor, aceasta depășește pragul de 40%. Evoluția indică o orientare mai pronunțată către comercializarea produselor finite, cu valoare adăugată mai mare, în locul exporturilor de producție în vrac.

Ucraina domină categoric piața de export a divinului moldovenesc, concentrând aproximativ 60% din valoarea livrărilor externe. Raportat la exporturile totale de peste 15 milioane de dolari, aceasta înseamnă că piața ucraineană generează în jur de 9 milioane de dolari pentru producătorii moldoveni.

Divinul produs în Republica Moldova ajunge însă și pe alte piețe, printre care România, Estonia, Germania, Israel, Statele Unite ale Americii și Nigeria, ceea ce arată o diversificare geografică a exporturilor.

În ceea ce privește industria vinicolă în ansamblu, România rămâne principala piață externă pentru vinurile moldovenești. Potrivit datelor ONVV și ale Serviciului Vamal, în 2025 exporturile de vinuri către România au atins aproximativ 45 de milioane de dolari.

În prezent, circa 70 de crame din Republica Moldova sunt prezente pe piața românească, una dintre cele mai importante destinații pentru producătorii autohtoni.