Norii negri se adună peste economia Moldovei! FMI anunță creștere slabă și inflație galopantă

Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit perspectivele economice ale Republicii Moldova pentru anul 2027 și a redus prognoza de creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de la 3,2% la doar 2,3%. Revizuirea negativă, de 0,9 puncte procentuale, vine pe fondul presiunilor inflaționiste și al vulnerabilităților externe ale economiei moldovenești.

Potrivit estimărilor prezentate în ediția din octombrie 2026 a raportului World Economic Outlook, publicată pe 13 octombrie, FMI anticipează pentru anul curent o creștere economică de numai 1,5%, prognoză menținută față de evaluarea precedentă.

În același timp, instituția financiară internațională estimează o accelerare a inflației medii anuale de la 7,4% în 2026 la 9% în 2027. Aceasta ar însemna că, în pofida unei redresări economice modeste, populația și companiile ar continua să se confrunte cu presiuni importante asupra prețurilor.

Un alt semnal îngrijorător vine din evoluția deficitului de cont curent, indicator care reflectă dezechilibrul dintre fluxurile economice externe ale țării. Potrivit estimărilor FMI, acesta ar urma să reprezinte 22% din PIB în 2026 și să se adâncească la 22,8% în 2027.

Un asemenea nivel indică o vulnerabilitate externă ridicată, în condițiile în care Republica Moldova depinde semnificativ de importurile de energie, bunuri de consum și echipamente. Deficitul de cont curent trebuie acoperit prin intrări de capital, investiții, împrumuturi sau alte surse de finanțare externă.

Reducerea prognozei pentru 2027 sugerează că revenirea economiei moldovenești ar putea fi mai lentă decât anticipa anterior FMI. În plus, combinația dintre o creștere economică modestă și o inflație ridicată riscă să limiteze recuperarea puterii de cumpărare a populației și capacitatea companiilor de a investi.

Noile estimări ale FMI vin după ce și Banca Mondială a prezentat perspective prudente pentru economia Republicii Moldova, anticipând o creștere a PIB-ului de 1,9% în 2026 și de 3% în 2027. Diferențele dintre prognozele celor două instituții reflectă evaluări distincte privind ritmul redresării economice.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reorganizarea Republicii Moldova în trei regiuni Nord, Centru și Sud ar putea crea dificultăți în procesul de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltare regională, a declarat economistul Veaceslav Ioniță, care a spus, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că noua împărțire administrativă ridică semne de întrebare în privința respectării criteriilor demografice europene, dar și includerea populației din stânga Nistrului în viitoarele programe de investiții.

„Noi am împărțit Republica Moldova în trei regiuni, dar într-așa fel e împărțită că niciuna nu se califică la criteriul UE, că trebuie să ai 800.000 de locuitori”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că modul în care sunt delimitate noile regiuni trebuie analizat nu doar din perspectiva administrării teritoriale, ci și prin prisma posibilităților de atragere a finanțărilor europene. Potrivit acestuia, în funcție de includerea populației din stânga Nistrului în calculele demografice, unele regiuni ar putea să nu atingă pragul invocat, ceea ce ar ridica probleme privind configurarea viitoarelor regiuni de dezvoltare.

Ioniță a atras atenția și asupra situației locuitorilor din regiunea transnistreană, despre care afirmă că sunt supuși unor obligații fiscale, fără a beneficia în aceeași măsură de investițiile și serviciile publice finanțate de autoritățile constituționale.

„Noi deja celor din stânga Nistrului le impunem impozite, dar nu le dăm beneficii”, a afirmat economistul.

În opinia sa, populația de pe malul stâng al Nistrului nu trebuie ignorată în procesul de planificare a dezvoltării regionale. Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să includă aceste comunități în strategiile naționale de dezvoltare și să creeze condiții pentru finanțarea proiectelor de infrastructură, educație și servicii publice.

Expertul a subliniat că reorganizarea teritorială trebuie corelată cu obiectivele de integrare europeană, în condițiile în care Republica Moldova urmărește să acceseze fonduri pentru reducerea disparităților economice și modernizarea infrastructurii regionale.

„Tu le faci, că tu vrei să accesezi banii Uniunii Europene”, a explicat Ioniță, referindu-se la necesitatea adaptării structurii regiunilor la cerințele europene.

Declarațiile vin în contextul reformei administrativ-teritoriale discutate de autorități, care prevede reorganizarea teritoriului Republicii Moldova în trei regiuni mari, în locul actualei structuri bazate pe raioane.

Totuși, pragul de 800.000 de locuitori invocat de economist trebuie analizat în raport cu sistemul european de clasificare statistică a regiunilor, cunoscut drept NUTS. Acesta stabilește intervale orientative de populație pentru diferite niveluri teritoriale, iar încadrarea statistică nu echivalează automat cu eligibilitatea sau neeligibilitatea pentru toate programele de finanțare ale Uniunii Europene.