Întreprinderile mici și mijlocii ar putea primi granturi pentru baterii de stocare a energiei

14 Oct. 2026, 15:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
14 Oct. 2026, 15:49 // Actual //  Grîu Tatiana

Întreprinderile mici și mijlocii ar urma să primească sprijin financiar pentru instalarea bateriilor de stocare a energiei, printr-un program de granturi finanțat prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la ONE TV.

„Consiliul Concurenței a emis o decizie privind programul de granturi care urmează să fie finanțat prin ODA pentru IMM-urile care doresc să-și instaleze sisteme de stocare”, a declarat Junghietu.

Sprijinul urmărește consolidarea autonomiei energetice a companiilor. Pentru întreprinderile care au panouri fotovoltaice, bateriile permit folosirea unei cantități mai mari din energia proprie și reducerea consumului din rețea.

„Când sunt zile însorite, energia respectivă poate fi stocată în sistemele de stocare și utilizată în orele de vârf, în orele de seară, când e nevoie de mai multă energie”, a explicat ministrul.

Ministrul nu a precizat valoarea granturilor, contribuția proprie pe care ar trebui să o asigure beneficiarii sau data de la care întreprinderile vor putea depune cereri.

Junghietu a menționat și alte facilități pentru investițiile în acest domeniu. El a amintit că taxa de import pentru bateriile destinate proiectelor de stocare a fost redusă de la 5% la zero pentru următorii doi ani. În paralel, autoritățile discută modificări privind mecanismul TVA, pentru a diminua capitalul blocat al investitorilor.

Republica Moldova dispune, potrivit estimărilor prezentate în interviu, de aproximativ 240–250 MWh de capacități de stocare, instalate de investitori privați. Până la sfârșitul anului, acestea ar putea ajunge la 300–350 MWh.

14 Oct. 2026, 15:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Oct. 2026, 15:32 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova solicită Uniunii Europene o perioadă de tranziție de cinci ani după aderare pentru a putea menține actualele scheme de sprijin acordate companiilor, inclusiv regimul fiscal preferențial al Moldova IT Park. Bruxellesul nu a acceptat deocamdată solicitarea și cere autorităților de la Chișinău informații suplimentare despre valoarea facilităților, beneficiarii acestora și impactul asupra concurenței pe piața europeană.

Prevederile se regăsesc în poziția oficială de negociere a Uniunii Europene pentru Clusterul 2 „Piața internă”, document datat 12 octombrie 2026, consultat de BANI.MD.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a cerut ca toate schemele existente de ajutor de stat, aflate în vigoare înaintea aderării, să beneficieze de o perioadă tranzitorie de cinci ani. Solicitarea vizează în mod expres Moldova IT Park, regimul fiscal preferențial pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și mecanismele de sprijin pentru parcurile industriale.

Autoritățile moldovenești argumentează că eliminarea prematură a facilităților acordate rezidenților Moldova IT Park ar afecta predictibilitatea cadrului fiscal, planificarea investițiilor pe termen lung și încrederea investitorilor.

Chișinăul susține că regimul aplicat industriei IT are un impact limitat asupra concurenței pe piața europeană, având în vedere specificul sectorului digital și gradul ridicat de inovare.

În prezent, rezidenții Moldova IT Park beneficiază de un impozit unic de 7% din veniturile din vânzări, care înlocuiește mai multe impozite și contribuții achitate în regimul fiscal general. Menținerea acestui mecanism reprezintă unul dintre argumentele prin care Republica Moldova încearcă să-și păstreze atractivitatea pentru companiile tehnologice și investitorii străini.

Guvernul invocă riscuri și pentru întreprinderile mici și mijlocii. Potrivit poziției prezentate Bruxellesului, renunțarea înainte de termen la regimurile fiscale preferențiale ar putea destabiliza sectorul IMM-urilor și afecta eforturile de asigurare a echității fiscale.

În cazul parcurilor industriale, autoritățile atrag atenția asupra facilităților legate de utilizarea terenurilor și de condițiile de arendă. Potrivit datelor prezentate în document, aceste parcuri găzduiau peste 100 de întreprinderi și atrăseseră investiții de aproximativ 210 milioane de euro până în 2024.

Chișinăul avertizează că eliminarea bruscă a actualelor mecanisme de sprijin ar putea perturba proiectele investiționale aflate în desfășurare, crearea locurilor de muncă și dezvoltarea economică regională.

Perioada tranzitorie solicitată ar urma să permită autorităților să finalizeze evaluarea facilităților fiscale, să consolideze instituțiile responsabile de controlul ajutoarelor de stat și să adapteze treptat schemele de sprijin la legislația europeană.

Bruxellesul subliniază însă că funcționarea pieței unice presupune condiții echitabile de concurență între companiile din toate statele membre. Din acest motiv, Comisia Europeană solicită detalii suplimentare privind domeniul de aplicare al facilităților, caracteristicile fiecărui regim și sumele acordate sub formă de ajutor de stat.

„UE consideră că sunt necesare informații mai detaliate înainte de a putea adopta o poziție asupra acestei solicitări”, se arată în documentul de negociere.

De asemenea, Bruxellesul atrage atenția că Republica Moldova trebuie să continue armonizarea legislației în domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat, inclusiv consolidarea capacității Consiliului Concurenței. Instituția se confruntă cu un număr de funcții vacante, iar UE solicită resurse suficiente, independență și rezultate concrete în aplicarea regulilor.