100 mii de euro garantați pentru fiecare deponent? Moldova cere răgaz de la Bruxelles până în 2035

14 Oct. 2026, 14:53
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
14 Oct. 2026, 14:53 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova încearcă să obțină de la Uniunea Europeană o perioadă suplimentară de tranziție pentru adaptarea sectorului bancar la regulile comunitare, inclusiv pentru majorarea plafonului de garantare a depozitelor până la 100 mii de euro. Chișinăul solicită amânarea aplicării anumitor cerințe până în 2035, însă Bruxelles-ul nu a acceptat deocamdată derogările și cere justificări suplimentare.

Solicitările sunt incluse în documentele de negociere aferente Clusterului 2 „Piața internă”, deschis oficial la 13 octombrie 2026. Capitolul 9, dedicat serviciilor financiare, vizează armonizarea legislației moldovenești cu normele europene cu privire la activitatea băncilor, supravegherea financiară, protecția deponenților și stabilitatea sistemului financiar.

Potrivit documentelor analizate, autoritățile moldovenești au solicitat perioade de tranziție pentru anumite reguli aplicabile sectorului financiar, unele dintre acestea extinzându-se până în 2035. Uniunea Europeană cere informații suplimentare și justificări privind necesitatea amânărilor, inclusiv în ceea ce privește capacitatea financiară de susținere a sistemului de garantare a depozitelor.

Una dintre cele mai importante provocări este apropierea plafonului național de garantare a depozitelor de standardul european de 100 mii de euro pentru fiecare deponent la fiecare bancă. În Uniunea Europeană, această protecție este obligatorie și urmărește să reducă riscul pierderii economiilor populației în cazul falimentului unei instituții bancare.

Sistemele europene de garantare sunt finanțate de instituțiile bancare participante, care contribuie la constituirea fondurilor necesare pentru despăgubirea deponenților. Astfel, majorarea plafonului presupune nu doar modificarea legislației, ci și asigurarea resurselor financiare pentru acoperirea eventualelor obligații.

Republica Moldova a început deja procesul de adaptare a legislației. În iunie 2026, Ministerul Finanțelor a supus consultărilor publice un proiect de modificare a Legii privind garantarea depozitelor în bănci. Documentul urmărește modernizarea mecanismului de protecție a economiilor, clarificarea competențelor instituționale și perfecționarea procedurilor aplicabile în cazul indisponibilității depozitelor.

Proiectul face parte din Programul național de aderare la Uniunea Europeană pentru perioada 2025–2029 și este corelat direct cu obligațiile prevăzute la Capitolul 9 – „Servicii financiare”.

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.