Salariul minim de 7600 de lei! Patronatele au găsit banii, Guvernul caută formula

15 Oct. 2026, 13:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 13:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Salariul minim pe economie ar urma să ajungă la 7600 de lei de la 1 ianuarie 2027, potrivit unei înțelegeri între patronate și sindicate. Cele două părți au convenit asupra acestei sume după mai multe runde de negocieri, însă Guvernul nu a luat deocamdată o decizie cu privire la nivelul salariului minim stabilit la nivel național.

Ana Groza, șeful Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova (CNPM), a declarat că acordul bilateral prevede aplicarea salariului minim de 7 600 de lei de către membrii direcți și indirecți ai organizației patronale, începând cu anul viitor.

„În urma discuțiilor și negocierilor bilaterale dintre CNSM și CNPM, am decis semnarea acestei convenții bilaterale ca, de la 1 ianuarie 2027, salariul minim pe economie să fie de 7.600 de lei”, a explicat Groza.

Potrivit acesteia, negocierile au pornit de la o solicitare mai ambițioasă a sindicatelor, care insistau ca salariul minim să reprezinte 50% din salariul mediu pe economie, echivalentul a aproximativ 8.700 de lei. Ulterior, părțile au discutat despre un salariu minim de 8.000 de lei, pentru ca în final să ajungă la compromisul de 7600 de lei.

„Urmare a consultărilor interne cu membrii Confederației Naționale a Patronatului, am obținut mandatul de a semna această convenție bilaterală în valoare de 7.600 de lei”, a precizat reprezentanta patronatelor.

Groza a subliniat că înțelegerea dintre patronate și sindicate nu înlocuiește hotărârea Guvernului privind salariul minim, dar ar putea servi drept reper pentru autorități.

„Noi am decis că, la nivel bilateral, cu sindicatele, mergem pe versiunea noastră și, ca un stimul, ca o locomotivă, să stimulăm economia. Poate și Guvernul Republicii Moldova va lua exemplul nostru și se va inspira pentru a crește salariul minim pe economie”, a declarat Ana Groza.

De cealaltă parte, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a salutat acordul dintre patronate și sindicate, dar a precizat că Executivul se află încă în etapa analizelor cu privire la salariul minim pentru 2027.

„Noi salutăm faptul că patronatele și sindicatele au convenit asupra salariului minim de 7.600 de lei în sectorul real. Este un drept de negociere care există între patronate și sindicate pentru stabilirea acestui salariu”, a afirmat ministra.

Potrivit Nataliei Plugaru, Guvernul trebuie să evalueze impactul bugetar al unei eventuale majorări, în condițiile în care decizia va influența și cheltuielile pentru salariații remunerați din bugetul de stat.

„Suntem la moment în discuții interne și analize, ca să vedem care va fi impactul bugetar pentru anul următor, pentru că stabilirea oricărei limite a salariului minim are impact asupra bugetului de stat, asupra tuturor salariaților care sunt finanțați din bugetul de stat”, a explicat ministrul.

Ministrul a reiterat că obiectivul Guvernului este majorarea salariului minim până la 10.000 de lei în anul 2030.

„Ca Guvern, ne-am propus să ajungem la un salariu minim de 10.000 de lei până în anul 2030. Ne vom ține de această țintă”, a declarat Natalia Plugaru.

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.