Profit cât pentru o cafea pe zi! Infocom a muncit un an, iar Primăria primește doar 8 lei și 48 de bani zilnic

Întreprinderea Municipală „Infocom” din Chișinău, companie care se ocupă de calcularea și emiterea facturilor pentru serviciile locativ-comunale, a încheiat anul 2025 cu un profit net de numai 10,3 mii lei, echivalentul a aproximativ 860 de lei pe lună sau 28 de lei pe zi. Consiliul Municipal Chișinău a decis repartizarea acestei sume, iar în bugetul municipal vor ajunge doar puțin peste 3 mii lei.

Conform documentului aprobat de consilierii municipali, 30% din profitul net al întreprinderii, adică 3,09 mii lei, urmează să fie transferat în bugetul municipiului Chișinău, în calitate de defalcări din profit.

Cea mai mare parte a banilor, respectiv 5,6 mii lei, va fi direcționată către formarea capitalului de rezervă al întreprinderii. Suma reprezintă cuantumul necesar pentru constituirea unei rezerve în mărime de 10% din capitalul social, potrivit deciziei.

Alți 1553 lei vor fi utilizați pentru dezvoltarea întreprinderii, prin majorarea capitalului social cu un aport în numerar provenit din profitul anului 2025.

Astfel, din cele 10,3 mii de lei câștigate într-un an, municipalitatea va încasa aproximativ 3,1 mii de lei, în timp ce restul de 7,2 mii de lei va rămâne la dispoziția întreprinderii pentru constituirea rezervei și majorarea capitalului social.

Decizia prevede că ÎM „Infocom” și Direcția management financiar a Primăriei Chișinău vor trebui să înregistreze modificările corespunzătoare în evidența contabilă și în actele de constituire, în termen de 30 de zile de la adoptarea documentului.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile rusești asupra infrastructurii de transport și export a Ucrainei amenință inclusiv rutele comerciale care traversează frontiera cu Republica Moldova. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat marți, 20 octombrie, în Parlamentul European, că distrugerea infrastructurii logistice provoacă economiei ucrainene pierderi estimate la 60 de milioane de euro pe zi, în timp ce coridoarele alternative de export devin tot mai vulnerabile.

Potrivit oficialului european, Rusia nu mai vizează doar porturile ucrainene de la Marea Neagră, ci și infrastructura care permite transportarea mărfurilor pe cale terestră, inclusiv prin punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, România și Polonia.

Aceste rute au devenit esențiale pentru exporturile ucrainene după declanșarea invaziei rusești, în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii portuare au obligat Kievul să caute alternative pentru transportul cerealelor și al altor produse către piețele internaționale.

Kallas a atras atenția că pierderile economice provocate de atacurile asupra infrastructurii de export ajung la aproximativ 60 de milioane de euro zilnic. Estimarea ilustrează amploarea presiunii exercitate asupra economiei ucrainene, pentru care veniturile din exporturi reprezintă o sursă importantă de valută.

În același timp, șefa diplomației europene a subliniat că exporturile de cereale prin coridoarele de solidaritate ale Uniunii Europene au crescut cu aproape două milioane de tone începând din luna iulie. Totuși, intensificarea atacurilor amenință funcționarea acestor trasee și poate provoca noi întârzieri și costuri suplimentare pentru transportatori.

Situația are implicații directe pentru Republica Moldova, care se află la intersecția unor coridoare logistice dintre Ucraina, România și Uniunea Europeană. Infrastructura feroviară și rutieră moldovenească poate fi utilizată pentru transportul cerealelor ucrainene către porturile românești, inclusiv Constanța, dar și către alte piețe europene.

În ultimele luni, autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat posibilitatea extinderii transporturilor feroviare de cereale prin Republica Moldova. Negocierile au vizat inclusiv tarifele de tranzit și volumele de marfă care ar putea fi transportate prin rețeaua Căii Ferate din Moldova.

Avertismentul european apare într-un moment în care piața mondială a cerealelor se confruntă cu noi presiuni. Kallas a declarat că prețurile internaționale au atins cel mai ridicat nivel din februarie 2023, pe fondul dificultăților de export și al riscurilor pentru securitatea alimentară.