„Regele cerealelor” Vaja Jhashi, în mijlocul scandalului! Răsărită ieftină din Argentina, dar unde-i uleiul ieftin?

Economistul Iurie Rija critică argumentele cu privire efectele importurilor de floarea soarelui asupra prețului uleiului alimentar și pune sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora accesul la materie primă mai ieftină din străinătate ar aduce automat beneficii consumatorilor. Declarațiile vin în contextul în care Guvernul propune prelungirea licențierii importurilor de grâu, porumb și răsărită până la 31 decembrie 2026, în timp ce actualul mecanism expiră peste doar câteva zile, pe 31 octombrie.

„De ce Vaja nu a micșorat prețul la ulei? Demagogie. În 2023 au intrat zeci de mii de tone de floarea-soarelui din Ucraina. A fost micșorat prețul?”, a declarat economistul Iurie Rija, referindu-se la argumentele privind necesitatea importurilor de materie primă pentru industria de procesare.

Economistul susține că situația trebuie analizată și prin prisma importurilor actuale de răsărită din alte regiuni ale lumii, inclusiv din Argentina.

„Acum Vaja lucrează pe floarea-soarelui din Argentina. Este uleiul mai ieftin?”, a întrebat retoric Rija, sugerând că importul de materie primă la prețuri competitive nu se reflectă neapărat în reducerea prețului produsului finit.

Afirmațiile economistului vizează relația dintre interesele procesatorilor și cele ale producătorilor agricoli autohtoni. Totuși, date comparative privind prețurile de achiziție a materiei prime și evoluția prețului uleiului alimentar nu au fost prezentate în declarația sa.

În același context, Iurie Rija a atras atenția asupra termenului extrem de scurt rămas pentru adoptarea modificărilor legislative privind licențierea importurilor.

„Legea expiră pe 31 octombrie. Peste patru zile. Dacă joi nu se votează, atunci avem un vid legislativ”, a avertizat economistul.

Astfel, ședința Parlamentului de joi, 29 octombrie, devine importantă pentru continuarea mecanismului de licențiere fără întrerupere. În lipsa adoptării și intrării în vigoare la timp a noilor prevederi, actualul regim special ar expira, iar importurile ar urma să fie efectuate potrivit regulilor generale aplicabile.

Rija a făcut referire și la poziția companiei Săveni, despre care afirmă că ar susține prelungirea licențierii importurilor.

Declarațiile economistului vin după ce ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a anunțat miercuri, 28 octombrie, că autoritățile propun extinderea regimului de licențiere pentru importurile de grâu, porumb și răsărită până la sfârșitul anului 2026.

Potrivit ministrului, măsura este necesară pentru protejarea producătorilor agricoli autohtoni și valorificarea recoltei locale, în condițiile în care prețurile de import la răsărită au înregistrat o scădere accentuată în trimestrul al treilea al anului.

Analiza Ministerului Agriculturii arată că prețurile oferite fermierilor moldoveni au rămas relativ stabile, în timp ce valorile de import au scăzut brusc. Autoritățile consideră că această diferență ar putea crea presiuni asupra producătorilor locali, mai ales în contextul dificultăților logistice care afectează exporturile agricole.

Vaja Jhashi, deține monopolul la producția de ulei și controlează 70% din piața cerealelor Republicii Moldova.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Având în vedere scenariul campaniei de recoltare din toamna trecută, când nu au existat perioade suficient de lungi de vreme bună până în primăvară, este dificil să se aprecieze care dintre companiile producătoare de zahăr a avut mai mult noroc în acest moment.

„Toamna se numără bobocii”: primul a venit…

Un reprezentant al administrației companiei «Moldova Zahăr», producător de zahăr cu capital polonez și moldovenesc, care deține fabrica de la Cupcini, a confirmat pentru Logos Press că recoltarea sfeclei s-a încheiat săptămâna trecută.

Conform unei evaluări preliminare a operatorilor de pe piață, compania „Moldova Zahăr” a contractat aproximativ 1,5 mii ha de plantații de sfeclă de zahăr, a prelucrat peste 40 mii tone din această materie primă și a produs aproximativ 5,8-6,5 mii tone de zahăr. Conform datelor preliminare, randamentul mediu al recoltei a fost de aproximativ 34 t/ha.

…Al doilea – continuă

Anterior, compania cu capital german Sudzucker Moldova (fabrica din Drochia) a anunțat că, în colaborare cu 30 de parteneri agricoli, intenționează să recolteze aproximativ 270.000 de tone de sfeclă de zahăr de pe 6.300 ha de suprafețe de sfeclă. La începutul perioadei de recoltare, randamentul mediu în zona de producție a acestei întreprinderi, conform afirmațiilor reprezentanților săi, era de 40-43 t/ha. Totodată, aceștia estimau că, pe măsură ce procesul de recoltare va avansa, randamentul va crește până la 45-47 t/ha.

Într-o discuție cu reporterul Logos Press, un reprezentant al Direcției politici în sectorul vegetal din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a declarat că recoltarea sfeclei de zahăr a fost suspendată din cauza ploilor încă de la sfârșitul săptămânii trecute. Pentru ca utilajele grele de recoltat să poată reveni pe câmpuri, ar putea fi necesară cel puțin o săptămână de vreme uscată. Randamentul la începutul campaniei a depășit 40 de tone la hectar, dar ulterior a scăzut considerabil sub acest nivel.

Totuși, înainte de perioada ploioasă, operatorii din sector au remarcat un conținut ridicat de zahăr în rădăcini – de până la 18%. Nu este încă clar cum se va comporta sfecla în solul umed la sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie.

Deocamdată nu este posibilă evaluarea rezultatelor sezonului de producție. Cu atât mai mult cu cât experiența de anul trecut a fost una mai puțin fericită pentru fabricile de zahăr: din cauza ploilor prelungite, sfecla de pe aproximativ 1,9 mii de hectare nu a mai putut fi culeasă, recolta fiind pierdută.

Discrepanțe în estimările suprafețelor cultivate

Discrepanțele în estimări au apărut încă de la începutul sezonului și nu au dispărut până acum. Reamintim că, în cadrul ședinței din luna octombrie a Consiliului consultativ al Ministerului Agriculturii, Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) a declarat că, în 2026, suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr în țară au constituit în total aproximativ 8,3 mii ha.

Între timp, la începutul lunii iunie, Biroul Național de Statistică a raportat o suprafață de 7,8 mii de hectare cultivată cu sfeclă de zahăr pentru recolta din 2026. Datele au fost publicate după expirarea perioadei obișnuite de însămânțare a acestei culturi și sunt, în linii mari, în concordanță cu cifrele prezentate de producătorii de zahăr.

Un reprezentant al subdiviziunii de resort din cadrul MAIA a declarat pentru Logos Press că, în elaborarea politicilor privind sectorul sfeclei de zahăr, inclusiv a mecanismului de subvenționare a cultivatorilor în funcție de suprafața însămânțată, ministerul și guvernul se vor baza pe datele statistice oficiale.

Evoluția prețurilor la zahăr

Evoluția prețurilor este favorabilă vânzătorilor de zahăr, dar îi îngrijorează pe cumpărători, în special pe cei industriali. Potrivit operatorilor de pe piață, în ultimele două săptămâni, prețul mediu angro al zahărului în Republica Moldova a crescut cu 0,5 lei/kg, de la 15,5 la 16 lei/kg. Pentru întreprinderile care se confruntă cu scumpirea tuturor resurselor de producție și depun eforturi susținute pentru reducerea costurilor, această creștere este semnificativă.

Potrivit specialistului în producția de zahăr din sfeclă Ruslan Gheorghiță, în condițiile actuale ale costurilor de producție, pentru ca producătorii să nu înregistreze pierderi, prețul zahărului obținut din sfecla recoltei din 2026 ar trebui să depășească 20 de lei/kg.

Perspectivele subvenționării și impozitării sectorului zahărului din sfeclă

Perspectivele sunt mai degrabă nefavorabile decât neclare (de fapt, în acest moment, sunt și una, și alta). La una dintre recentele întâlniri cu conducătorii organizațiilor din sectorul agroalimentar, prim-ministrul Vasile Tofan a explicat într-un ton destul de dur că, în acest moment, în buget nu există fonduri pentru subvenționarea „pe hectar”, și că, în principiu, nu este convins că are sens ca statul să subvenționeze acest sector al industriei agroalimentare din Republica Moldova.

În același timp, proiectul guvernamental de reformă a TVA-ului în sectorul agroalimentar prevede aplicarea unei cote de 12% pentru sfecla de zahăr și de 20% pentru zahăr. În prezent, în complexul sfeclei de zahăr se aplică o cotă „de echilibru”, de 8%.

Pentru cultivatorii de sfeclă, situația este îngrijorătoare nu doar din cauza riscului de a pierde venituri suplimentare, considerate până de curând aproape certe, ci și din perspectiva viitorului sectorului. Anul trecut, când subvențiile „pe hectar” pentru sfecla de zahăr și compensațiile pentru pierderile cauzate de reînsămânțare păreau foarte probabile, suprafața cultivată cu această cultură a scăzut cu aproape 28%. În contextul evoluțiilor recente, tendința de reducere a suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr s-ar putea menține și accentua în sezonul următor.

Există încă o nuanță importantă. Cultivarea modernă a sfeclei de zahăr presupune existența unor utilaje costisitoare și extrem de specializate, în special a combinelor de recoltat sfecla. În Moldova, multe dintre acestea și-au epuizat în mare măsură durata de viață, iar reînnoirea parcului de utilaje necesită fonduri foarte semnificative și, mai ales, argumente convingătoare.

Spațiu pentru compromis

În lipsa fondurilor pentru subvenții și preferințe fiscale, producătorii locali de zahăr și unele ministere caută un compromis între colapsul și supraviețuirea complexului de sfeclă de zahăr din Republica Moldova prin limitarea importurilor de zahăr.

Surse din domeniu afirmă că un nou proiect de regulament privind importul de zahăr în regim preferențial din țări din afara UE este aproape finalizat și ar putea fi înaintat în curând spre aprobare Guvernului. În prezent, în regim de liber schimb, zahărul poate fi importat în Republica Moldova din țările CEFTA (Serbia) și din statele CSI (Belarus).

Operatorii de pe piață profită de această posibilitate, dar cu prudență – pentru a nu fi acuzați că intervin pe piața moldovenească cu cantități mari de „zahăr ieftin”. În schimbul acestei „libertăți autoreglementate”, se propune limitarea administrativă a importurilor de zahăr din țările CEFTA printr-o cotă de până la 10 mii de tone pe an. Importurile din CSI, conform proiectului, sunt limitate și mai strict.

În contextul evenimentelor recente, acest lucru este logic. La alegerile parlamentare din Serbia a câștigat un proiect politic pro-european. În consecință, atitudinea identică a autorităților din Moldova față de comerțul cu Serbia și Belarus poate fi percepută, într-un anumit sens, de către centrele influente de luare a deciziilor geopolitice ca fiind lipsită de viziune strategică.

Cota pentru importul fără taxe vamale de zahăr din Uniunea Europeană se va menține, probabil, la „nivelul dinaintea crizei” – aproximativ 9 mii de tone pe an.

Cu toate acestea, pe piața zahărului din Republica Moldova se conturează o situație paradoxală. În primul rând, producția proprie de zahăr în sezonul actual nu va depăși, probabil, în mod semnificativ 40.000 de tone – aceasta reprezintă aproximativ două treimi din necesarul pieței interne (estimat între 70.000 și 75.000 de tone – în funcție de interesele evaluatorilor). În al doilea rând, stocurile comerciale de zahăr din anul trecut ale producătorilor și comercianților locali reprezintă o „terra incognita”.

În al treilea rând, deficitul mondial de zahăr prognozat pentru anul de comercializare 2026/27 este în creștere. Țările importatoare încep deja să se întreacă pentru resursele de zahăr disponibile (deocamdată) la prețuri relativ accesibile. Iar Republica Moldova, la nivel guvernamental, este preocupată de modul în care să limiteze importul de zahăr în țară.

Consumatorii industriali de zahăr consideră că eventualele restricții la import vor duce inevitabil la creșterea prețului angro al acestui produs, care reprezintă pentru ei o resursă de producție. La rândul său, un guvern cu orientare liberală ar putea percepe limitarea importurilor de zahăr drept o „abatere dureroasă de la principii și valori”.

Pentru toți deopotrivă, susținerea industriei autohtone a zahărului nu mai este doar o „valiză fără mâner” greu de dus, ci devine mai curând un „scaun într-un singur picior”.

Acest material a fost tradus cu ajutorul inteligenței artificiale.Traducerea a fost revizuită și de redacția Logos Press.