„De ce să ținem criminalii pe cel mai scump teren?” Guvernul vrea milioane de euro în locul închisorii

Premierul Vasile Tofan propune mutarea Penitenciarului nr. 13 din centrul Chișinăului și vânzarea terenului pe care se află instituția. El consideră că acesta reprezintă una dintre cele mai valoroase proprietăți ale statului. Șeful Executivului susține că un ar de teren în această zonă ar putea costa între 50.000 și 100.000 de euro, iar în locul închisorii ar putea apărea un hotel, clădiri de birouri sau alte investiții imobiliare care să aducă bani la buget.

„Noi avem un penitenciar în centrul Chișinăului. Cel mai scump pământ din Chișinău, noi ținem deținuți. Cu tot respectul, pot să stea și la Băcioi undeva, sau în afară, sau unde vrem noi să construim”, a declarat premierul, miercuri, 28 octombrie, în cadrul ședinței Guvernului, în timpul examinării proiectului privind modificarea acordului de împrumut pentru construcția unui nou penitenciar.

Tofan consideră că menținerea unei închisori într-o zonă imobiliară atât de valoroasă reprezintă o utilizare ineficientă a proprietății statului. În opinia sa, terenul ar trebui valorificat economic, iar banii obținuți din vânzare ar putea fi direcționați către alte investiții publice.

„Pământul acesta din centrul Chișinăului trebuie valorificat pentru lucruri care să aducă bani statului. Să fie un hotel acolo, să fie clădiri de birouri, să fie orice-o fi. Dar să nu stea chiar criminalii din țara asta în cel mai luxos loc”, a afirmat Tofan.

Premierul a avansat și o estimare a prețului terenurilor din zonă, susținând că un ar ar putea valora între 50.000 și 100.000 de euro. Totuși, acesta nu a prezentat o evaluare imobiliară oficială care să confirme sumele.

Actualul Penitenciar nr. 13 ocupă un teren de aproximativ 2,2 hectare, echivalentul a 220 de ari. Raportată strict matematic la intervalul de preț indicat de premier, suprafața ar putea avea o valoare teoretică de 11–22 de milioane de euro. Calculul este însă unul orientativ, nu o evaluare de piață, iar prețul unei eventuale tranzacții ar depinde de regimul juridic și urbanistic al terenului, precum și de condițiile de valorificare.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija critică argumentele cu privire efectele importurilor de floarea soarelui asupra prețului uleiului alimentar și pune sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora accesul la materie primă mai ieftină din străinătate ar aduce automat beneficii consumatorilor. Declarațiile vin în contextul în care Guvernul propune prelungirea licențierii importurilor de grâu, porumb și răsărită până la 31 decembrie 2026, în timp ce actualul mecanism expiră peste doar câteva zile, pe 31 octombrie.

„De ce Vaja nu a micșorat prețul la ulei? Demagogie. În 2023 au intrat zeci de mii de tone de floarea-soarelui din Ucraina. A fost micșorat prețul?”, a declarat economistul Iurie Rija, referindu-se la argumentele privind necesitatea importurilor de materie primă pentru industria de procesare.

Economistul susține că situația trebuie analizată și prin prisma importurilor actuale de răsărită din alte regiuni ale lumii, inclusiv din Argentina.

„Acum Vaja lucrează pe floarea-soarelui din Argentina. Este uleiul mai ieftin?”, a întrebat retoric Rija, sugerând că importul de materie primă la prețuri competitive nu se reflectă neapărat în reducerea prețului produsului finit.

Afirmațiile economistului vizează relația dintre interesele procesatorilor și cele ale producătorilor agricoli autohtoni. Totuși, date comparative privind prețurile de achiziție a materiei prime și evoluția prețului uleiului alimentar nu au fost prezentate în declarația sa.

În același context, Iurie Rija a atras atenția asupra termenului extrem de scurt rămas pentru adoptarea modificărilor legislative privind licențierea importurilor.

„Legea expiră pe 31 octombrie. Peste patru zile. Dacă joi nu se votează, atunci avem un vid legislativ”, a avertizat economistul.

Astfel, ședința Parlamentului de joi, 29 octombrie, devine importantă pentru continuarea mecanismului de licențiere fără întrerupere. În lipsa adoptării și intrării în vigoare la timp a noilor prevederi, actualul regim special ar expira, iar importurile ar urma să fie efectuate potrivit regulilor generale aplicabile.

Rija a făcut referire și la poziția companiei Săveni, despre care afirmă că ar susține prelungirea licențierii importurilor.

Declarațiile economistului vin după ce ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a anunțat miercuri, 28 octombrie, că autoritățile propun extinderea regimului de licențiere pentru importurile de grâu, porumb și răsărită până la sfârșitul anului 2026.

Potrivit ministrului, măsura este necesară pentru protejarea producătorilor agricoli autohtoni și valorificarea recoltei locale, în condițiile în care prețurile de import la răsărită au înregistrat o scădere accentuată în trimestrul al treilea al anului.

Analiza Ministerului Agriculturii arată că prețurile oferite fermierilor moldoveni au rămas relativ stabile, în timp ce valorile de import au scăzut brusc. Autoritățile consideră că această diferență ar putea crea presiuni asupra producătorilor locali, mai ales în contextul dificultăților logistice care afectează exporturile agricole.

Vaja Jhashi, deține monopolul la producția de ulei și controlează 70% din piața cerealelor Republicii Moldova.