Grecia fură milionarii Londrei! Impozite de doar 5% și facilități fiscale pentru marile averi

Grecia vrea să devină un nou paradis fiscal pentru milionarii și miliardarii lumii, oferindu-le impozite preferențiale și facilități pentru a-și muta nu doar averile, ci și afacerile și familiile în țară. Strategia Atenei începe să dea rezultate, iar printre cei atrași se numără unii dintre cei mai mari contribuabili ai Marii Britanii, relatează Financial Times.

Unul dintre cele mai răsunătoare exemple este miliardarul Chris Rokos, administrator de fonduri speculative, care a decis să părăsească Londra pentru Atena, unde intenționează să deschidă un birou. Anunțul făcut în septembrie a provocat nemulțumiri în Marea Britanie, în condițiile în care Rokos se numără printre cei mai importanți contribuabili ai țării. Potrivit informațiilor apărute în presă, acesta ar fi achitat anul trecut impozite de aproximativ 330 de milioane de lire sterline.

Pentru a atrage astfel de investitori, Grecia a introdus, începând cu 2020, mai multe regimuri fiscale preferențiale. Cel mai atractiv este sistemul destinat noilor rezidenți bogați, care le permite persoanelor eligibile să achite un impozit fix de numai 100.000 de euro anual pentru veniturile obținute în străinătate, indiferent de valoarea acestora.

Pentru a beneficia de facilitate, investitorii trebuie să plaseze cel puțin 500.000 de euro în proprietăți imobiliare, afaceri, titluri de valoare sau participații în companii.

Autoritățile elene au pregătit stimulente și pentru alte categorii. Pensionarii străini eligibili pot beneficia de o cotă de impozitare de 7% pentru veniturile din străinătate, pe o perioadă de până la 15 ani, în timp ce angajații și antreprenorii care se stabilesc în Grecia pot obține o scutire de 50% din impozitarea veniturilor eligibile realizate în țară.

Efectele sunt deja vizibile pe piața imobiliară de lux. Potrivit companiei Greece Sotheby’s International Realty, cumpărătorii care beneficiază de regimul fiscal preferențial au generat în 2025 aproape o treime din volumul tranzacțiilor agenției, față de un nivel practic inexistent înainte de 2024. Mai mult de jumătate dintre aceste tranzacții au fost realizate de persoane cu pașapoarte britanice.

Guvernul de la Atena a mers și mai departe în această vară, reducând de la 15% la 5% impozitul aplicat cotei din profit care revine administratorilor de fonduri de investiții eligibili care își mută activitatea în Grecia. Există însă o condiție: operațiunile locale trebuie să genereze cheltuieli de cel puțin 3 milioane de euro anual, pentru a demonstra că activitatea economică este reală și nu doar înregistrată formal.

Prin această strategie, Grecia încearcă să recupereze o parte din capitalul uman pierdut în timpul crizei financiare, când aproape un milion de persoane au părăsit țara într-un singur deceniu. Autoritățile speră că sosirea investitorilor bogați va atrage și specialiști, companii internaționale și noi locuri de muncă.

„Nu e vorba de zece oameni care cheltuiesc mulți bani”, explică Vassilis Karatzas, consilier al ministrului grec de Finanțe. Potrivit acestuia, adevăratul potențial al investitorilor bogați constă în capacitatea lor de a contribui la formarea unui ecosistem economic și a unui mediu de afaceri care până acum nu existau în Grecia.

Astfel, Atena încearcă să transforme avantajele fiscale într-un instrument de dezvoltare economică pe termen lung, mizând pe faptul că milionarii atrași inițial de impozitele mici vor ajunge să-și stabilească definitiv în Grecia familiile, companiile și investițiile.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volkswagen a suspendat dezvoltarea viitorului Golf complet electric, unul dintre cele mai importante proiecte ale constructorului german, în condițiile în care criza financiară obligă grupul să diminueze cheltuielile.

Decizia vine după ce cel mai mare producător auto european a raportat pierderi trimestriale de 5,82 miliarde de euro și a anunțat un amplu program de restructurare, care ar putea duce la eliminarea a 100.000 de locuri de muncă și închiderea a până la patru uzine din Germania, relatează Reuters.

Lucrările preliminare la viitorul ID. Golf au fost suspendate la sediul central din Wolfsburg, oraș considerat inima industriei Volkswagen. Într-un mesaj intern consultat de Reuters, Thomas Schäfer, directorul responsabil de mărcile de volum ale grupului, a recunoscut că decizia a fost extrem de dificilă.

„Știu ce înseamnă Golf pentru Volkswagen și pentru Wolfsburg. De aceea, această decizie nu a fost deloc ușoară pentru noi”, a declarat Schäfer.

„Pur și simplu nu ne putem permite aceste cheltuieli în acest moment”, a adăugat oficialul.

Problemele financiare ale grupului se reflectă inclusiv în activitatea uzinei din Wolfsburg, care înregistrează un deficit de 300 de milioane de euro față de obiectivul de reducere a costurilor. Deși fabrica nu se află pe lista unităților amenințate cu închiderea, conducerea Volkswagen cere economii suplimentare.

Suspendarea proiectului ID. Golf vine într-un moment extrem de dificil pentru constructorul german. În trimestrul al treilea din 2026, grupul a raportat pierderi nete de aproximativ 5,82 miliarde de euro, cele mai mari din ultimul deceniu. Veniturile au scăzut cu 6,3%, până la 80,3 miliarde de euro.

Rezultatele au fost afectate de deprecierea cu 6,4 miliarde de euro a participației la Porsche, de reducerea vânzărilor în China, de tarifele vamale americane și de profitabilitatea mai scăzută a automobilelor electrice comparativ cu modelele cu motoare termice.

Datele cu privire la activitatea grupului arată amploarea dificultăților. În primele nouă luni ale anului, livrările mondiale au scăzut cu 9%, până la 6,01 milioane de automobile, în timp ce vânzările din China s-au redus cu aproximativ 30%. Inclusiv livrările de vehicule electrice au înregistrat un declin de 5,4%, până la circa 679.000 de unități.

În acest context, Volkswagen încearcă să reducă cheltuielile și să-și reorganizeze operațiunile, însă măsurile provoacă tensiuni tot mai mari cu angajații. Sindicatul IG Metall ia în calcul declanșarea unor greve începând cu 1 ianuarie 2027.

Nemulțumirile salariaților au fost amplificate și de planurile mărcii Audi, parte a grupului Volkswagen, de a investi patru miliarde de dolari într-o nouă fabrică din Statele Unite, în timp ce unitățile germane sunt supuse unor reduceri severe de costuri.

Cu toate acestea, Volkswagen susține că proiectul Golf electric nu a fost abandonat definitiv. Directorul financiar al mărcii, David Powels, a explicat că dezvoltarea este suspendată temporar, până când compania va putea asigura finanțarea investițiilor necesare.

Reprezentanții angajaților afirmă că întreruperea lucrărilor nu ar trebui să afecteze calendarul lansării, deoarece timpul pierdut ar putea fi recuperat ulterior. Totuși, aceștia recunosc că blocarea cheltuielilor pentru unul dintre cele mai importante modele viitoare demonstrează cât de tensionată a devenit situația financiară a constructorului.

Viitorul ID. Golf ar urma să fie construit pe noua platformă tehnologică SSP, destinată unei generații de automobile electrice cu costuri de producție mai reduse și tehnologii software avansate. Lansarea platformei a fost deja amânată față de termenul inițial din 2026, iar debutul Golf-ului electric este planificat pentru începutul anilor 2030.