Agricultura Republicii Moldova se îndreaptă spre un nou record istoric, cu o producție globală estimată la 52,8 miliarde de lei în 2026, depășind performanța din 2021. Dincolo de cifre, sectorul agricol traversează cea mai importantă transformare structurală din ultimii 35 de ani. Este vorba de faptul că întreprinderile agricole ajung să genereze aproximativ două treimi din producția țării, în timp ce gospodăriile populației pierd teren, constată economistul Veaceslav Ioniță.
Potrivit economistului, estimarea anualizată, realizată în baza datelor pentru primele nouă luni ale anului, indică o producție agricolă de 52,8 miliarde de lei, cu 4,4 miliarde peste precedentul record, de 48,4 miliarde de lei, înregistrat în 2021. După trei ani în care producția s-a menținut în jurul valorii de 41 de miliarde de lei, agricultura a revenit în 2025 la 46,7 miliarde de lei.
Ioniță nu exclude ca, până la sfârșitul anului, valoarea producției agricole să depășească pragul de 55 de miliarde de lei, dacă evoluția favorabilă se menține. Economistul precizează însă că este vorba despre valori exprimate în prețuri curente, astfel încât recordul financiar nu înseamnă neapărat și un volum fizic record al recoltei.
Cea mai spectaculoasă evoluție se înregistrează în sectorul agricol organizat. Producția întreprinderilor agricole este estimată să crească de la 27 de miliarde de lei în 2025 la 31,3 miliarde de lei în 2026. În schimb, producția gospodăriilor populației ar urma să scadă de la 19,7 la 18,5 miliarde de lei.
Astfel, întreaga creștere netă a producției agricole este generată de întreprinderile și exploatațiile organizate, care reușesc să compenseze inclusiv declinul înregistrat în gospodăriile individuale.
Potrivit lui Ioniță, pentru prima dată de la începutul anilor 1990, agricultura organizată ajunge la o pondere de aproximativ 65% din producția agricolă globală. Este o schimbare majoră față de perioada de după destrămarea Uniunii Sovietice, când dezorganizarea fostelor întreprinderi agricole și fragmentarea terenurilor au împins o mare parte din producție spre gospodăriile populației.
Timp de decenii, agricultura de subzistență a reprezentat o sursă importantă de venit și hrană pentru populația rurală, însă acest model a fost caracterizat de productivitate redusă, investiții insuficiente, mecanizare dificilă și acces limitat la piețele externe.
În prezent, potrivit economistului, Republica Moldova trece treptat spre un model agricol comercial, bazat pe întreprinderi, investiții, productivitate și orientare către piața internă și exporturi.
Performanța este cu atât mai importantă cu cât anul 2026 a fost marcat de creșterea costurilor de producție, în special a prețurilor la motorină și fertilizanți. La acestea se adaugă riscurile climatice, dificultățile de finanțare și incertitudinile de pe piețele externe.
Totuși, Ioniță avertizează că majorarea valorii producției nu înseamnă automat și profituri mai mari pentru agricultori. Costurile ridicate pot reduce marjele de câștig chiar și în condițiile unor recolte bune.
Economistul consideră că rezultatele sectorului agricol pot contribui semnificativ la creșterea economică a Republicii Moldova în 2026, prin efectele asupra industriei alimentare, transporturilor, depozitării, comerțului și exporturilor.
În același timp, acesta atrage atenția că Republica Moldova trebuie să depășească modelul exporturilor de materie primă agricolă și să investească mai mult în procesare, pentru ca o parte mai mare din valoarea adăugată să rămână în economia națională.
În opinia lui Ioniță, autoritățile trebuie să sprijine transformarea agriculturii prin reguli previzibile, acces la finanțare, dezvoltarea sistemelor de irigare, protejarea dreptului de proprietate și reducerea birocrației. Subvențiile ar trebui orientate în special spre investiții, infrastructură și gestionarea riscurilor climatice, nu spre menținerea unor modele de producție ineficiente.
Economistul apreciază că 2026 ar putea deveni un an de referință pentru agricultura moldovenească, atât prin depășirea recordului valoric din 2021, cât și prin revenirea sectorului organizat la o pondere nemaiîntâlnită în ultimele trei decenii și jumătate.
