Statul, vaca de muls a politicienilor! Bolea: „Sacoșele erau umplute de la întreprinderile de stat”

10 Nov. 2026, 10:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 10:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că întreprinderile de stat din Republica Moldova au fost, de-a lungul anilor, surse de finanțare a corupției și mitei electorale, iar banii publici erau scoși din aceste companii și transportați „cu sacoșele”. Declarațiile au fost făcute

„Statul este extrem de vulnerabil. El depinde foarte mult de persoana care conduce un minister, o agenție sau o întreprindere”, a declarat Bolea în cadrul emisiunii 7 Zile ni de la Cinema 1, unde oficialul a recunoscut că statul este un gestionar vulnerabil al propriilor active, în special din cauza influenței politice..

Pentru a-și argumenta poziția, ministrul a oferit exemplul unui port de stat care, potrivit lui, în 2021 înregistra pierderi de 1,5 milioane de lei, iar după schimbarea administrației a devenit profitabil, fără modificări ale suprafeței sau capacităților de încărcare și descărcare.

„A venit o altă administrare, a venit guvernarea PAS și, din primul an, a ieșit pe profit. Doi ani consecutivi, în 2024 și în 2025, a terminat cu 34 și 36 de milioane de lei pe plus”, a afirmat ministrul.

Întrebat de ce consideră totuși statul un gestionar prost, în condițiile acestor rezultate, Bolea a explicat că problema principală este vulnerabilitatea întreprinderilor în fața schimbărilor politice.

„Pleacă X din funcția de ministru, pleacă guvernul unui partid politic și vin cei care au fost până atunci, spre exemplu, și se apucă de prădat și de furat totul”, a susținut oficialul.

Ministrul a lansat acuzații dure cu privire la utilizarea întreprinderilor de stat pentru finanțarea ilegală a activităților politice și electorale.

„Sacoșele erau umplute de la întreprinderile de stat. Nu erau luate din buzunare private. De la întreprinderile de stat se furau toți banii care se puneau în sacoșe și mita toată care se dă, inclusiv cea electorală, se ia de la întreprinderile de stat”, a declarat Bolea.

Potrivit ministrului, pierderile acumulate de unele companii de stat ar fi fost alimentate inclusiv de asemenea practici, prin care resursele financiare ajungeau să fie utilizate pentru cumpărarea voturilor, inclusiv prin distribuirea de produse alimentare și băuturi alcoolice.

Bolea a susținut că actuala guvernare administrează întreprinderile de stat fără asemenea practici, deși a admis existența unor excepții, despre care a spus că sunt recunoscute, condamnate și corectate.

Referindu-se la Calea Ferată din Moldova, ministrul a precizat că, deși responsabilitatea administrării economico-financiare aparține altor instituții ale statului, Ministerul Infrastructurii s-a implicat direct în reforma întreprinderii.

„Ne-am asumat-o noi, chiar dacă trebuia să o facă Agenția Proprietății Publice de la început și până la urmă”, a explicat oficialul.

În ceea ce privește spațiile comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău, Bolea a precizat că acestea sunt administrate integral de aeroport, al cărui fondator este Agenția Proprietății Publice.

„Ministerul Infrastructurii nu administrează pe segmentul economico-financiar aeroportul din Republica Moldova și nici spațiile din interiorul lui”, a punctat ministrul.

10 Nov. 2026, 10:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 10:22 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a apelat la inteligența artificială pentru a demonstra că sprijinul moldovenilor pentru integrarea europeană nu este în scădere. Deputatul a invocat un răspuns oferit de ChatGPT, potrivit căruia susținerea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar fi înregistrat chiar o creștere moderată.

„Eu am întrebat inteligența artificială să-mi spună: scade suportul pentru integrarea europeană în Moldova sau nu? Obiectiv, ChatGPT zice nu. Datele disponibile până în noiembrie 2026 indică mai degrabă o creștere moderată a sprijinului pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Eu nu i-am spus lui ChatGPT să-mi formuleze acest răspuns. El l-a formulat singur”, a declarat Spatari.

Parlamentarul a făcut referire la Barometrul Opiniei Publice din septembrie 2026, potrivit căruia 53% dintre respondenți ar vota pentru aderarea la UE, procent superior celui înregistrat la referendumul constituțional din 2024.

„De ce să afirmăm că scade atunci când el rămâne stabil? De ce să inflamăm spiritele? De ce să vedem doar chestii negative?”, s-a întrebat deputatul.

Spatari a abordat și problema sărăciei și a respins afirmațiile potrivit cărora aceasta ar fi crescut cu 10 puncte procentuale. Potrivit lui, majorarea a fost de 4,5 puncte procentuale, iar în ultimul an indicatorul ar fi înregistrat o scădere.

Deputatul a explicat evoluția prin șocurile inflaționiste și criza energetică, susținând că situații similare s-au produs inclusiv în România și în alte state europene.

„Cât ar fi putut crește dacă nu era programul de compensații? Cu cât ar fi crescut rata sărăciei dacă nu ne-ar fi ajutat statele europene să plătim două treimi din bugetul de compensații în primii doi ani de criză energetică? Poate ar fi crescut cu 10%, cum spuneți dumneavoastră”, a afirmat Spatari.

În apărarea măsurilor întreprinse de autorități, președintele comisiei parlamentare a recurs la o metaforă și a comparat Republica Moldova cu o corabie prinsă în furtună.

„Nu putem să punem în vina căpitanului unei corăbii că sunt valuri pe mare. Dar asta e adevărat, corabia noastră, Republica Moldova, trece printr-o furtună acum, și nu doar țara noastră. Ne descurcăm cum putem, cu toții împreună suntem în această corabie”, a declarat parlamentarul.