Viața costă tot mai mult! Unele scumpiri depășesc de aproape opt ori rata inflației

Inflația anuală în Moldova a urcat la 10,8% în octombrie 2026. În spatele acestei medii sunt însă scumpiri mult mai mari, arată datele Biroului Național de Statistică.

Față de octombrie anul trecut, motorina a costat cu 82% mai mult, gazele naturale cu 56,2%, benzina cu 46,8%, iar încălzirea centralizată cu 33,7%.

Serviciile s-au scumpit cel mai mult dintre cele trei categorii principale, cu 18,1% într-un an. Pe lângă gaz și încălzire, au crescut prețurile la transportul de pasageri, cu 31,6%, și tarifele la energia electrică, cu 23,7%. Apa și canalizarea au costat cu 10,4% mai mult, iar serviciile de alimentație publică, cu 4,7%.

Bunurile nealimentare s-au scumpit în medie cu 9,5%, în timp ce prețurile la combustibili și carburanți au crescut cu 37,4%. Pe lângă motorină și benzină, s-au scumpit gazele lichefiate, cu 31,3%, cărbunele, cu 29,6%, și brichetele și peletele, cu 24,4%. Încălțămintea a costat cu 5,2% mai mult decât acum un an, îmbrăcămintea cu 4,9%, medicamentele cu 4,4%, iar materialele de construcție cu 3,8%.

Alimentele au costat, în medie, cu 6,4% mai mult decât în octombrie 2025. Legumele s-au scumpit cu 15,8%, fructele cu 9,2%, iar pâinea din făină de grâu și uleiul vegetal cu câte 6,1%. Laptele și produsele lactate au costat cu 5,8% mai mult, ouăle cu 3,3%, iar carnea și produsele din carne cu 1,8%. Zahărul s-a ieftinit cu 0,8%.

Numai în octombrie, prețurile de consum au crescut cu 2,7% față de septembrie, cea mai mare creștere lunară de la începutul anului. Aproape jumătate din această creștere a venit din majorarea a două tarife. Încălzirea centralizată s-a scumpit cu 61,2% într-o lună, iar gazele naturale cu 28,8%. Împreună, cele două majorări au adăugat circa 1,3 puncte procentuale la inflația lunară.

La cumpărături, cele mai mari scumpiri față de septembrie s-au înregistrat la legume, cu 14,5%, și la ouă, cu 5,8%. Uleiul vegetal a costat cu 2,1% mai mult, fructele cu 1,3%, lactatele cu 0,9%, iar pâinea din făină de grâu cu 0,8%. În ansamblu, alimentele s-au scumpit cu 2,3%, bunurile nealimentare cu 0,7%, iar serviciile cu 5,8%.

Față de decembrie 2025, prețurile de consum au crescut în medie cu 9,4%. În această perioadă, serviciile s-au scumpit cu 13,6%, bunurile nealimentare cu 9,1%, iar alimentele cu 6,5%.

Chișinăul a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor dintre regiunile statistice analizate, atât față de septembrie, cu 3,11%, cât și față de octombrie anul trecut, cu 11,27%. În nord, prețurile au crescut într-o lună cu 2,35%, în sud cu 2,25%, iar în centru cu 2,20%.

Dintre țările incluse în comparația BNS, Republica Moldova a avut cea mai ridicată inflație lunară, de 2,7%, urmată de Turcia, cu 2,6%, și Bulgaria, cu 1,3%. La nivel anual, doar Turcia a avut o rată mai mare decât Moldova, de 29,8%. În Bulgaria, inflația anuală a fost de 6,1%, în Georgia și Islanda de câte 5,9%, iar în Polonia de 3,5%.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că întreprinderile de stat din Republica Moldova au fost, de-a lungul anilor, surse de finanțare a corupției și mitei electorale, iar banii publici erau scoși din aceste companii și transportați „cu sacoșele”. Declarațiile au fost făcute

„Statul este extrem de vulnerabil. El depinde foarte mult de persoana care conduce un minister, o agenție sau o întreprindere”, a declarat Bolea în cadrul emisiunii 7 Zile ni de la Cinema 1, unde oficialul a recunoscut că statul este un gestionar vulnerabil al propriilor active, în special din cauza influenței politice..

Pentru a-și argumenta poziția, ministrul a oferit exemplul unui port de stat care, potrivit lui, în 2021 înregistra pierderi de 1,5 milioane de lei, iar după schimbarea administrației a devenit profitabil, fără modificări ale suprafeței sau capacităților de încărcare și descărcare.

„A venit o altă administrare, a venit guvernarea PAS și, din primul an, a ieșit pe profit. Doi ani consecutivi, în 2024 și în 2025, a terminat cu 34 și 36 de milioane de lei pe plus”, a afirmat ministrul.

Întrebat de ce consideră totuși statul un gestionar prost, în condițiile acestor rezultate, Bolea a explicat că problema principală este vulnerabilitatea întreprinderilor în fața schimbărilor politice.

„Pleacă X din funcția de ministru, pleacă guvernul unui partid politic și vin cei care au fost până atunci, spre exemplu, și se apucă de prădat și de furat totul”, a susținut oficialul.

Ministrul a lansat acuzații dure cu privire la utilizarea întreprinderilor de stat pentru finanțarea ilegală a activităților politice și electorale.

„Sacoșele erau umplute de la întreprinderile de stat. Nu erau luate din buzunare private. De la întreprinderile de stat se furau toți banii care se puneau în sacoșe și mita toată care se dă, inclusiv cea electorală, se ia de la întreprinderile de stat”, a declarat Bolea.

Potrivit ministrului, pierderile acumulate de unele companii de stat ar fi fost alimentate inclusiv de asemenea practici, prin care resursele financiare ajungeau să fie utilizate pentru cumpărarea voturilor, inclusiv prin distribuirea de produse alimentare și băuturi alcoolice.

Bolea a susținut că actuala guvernare administrează întreprinderile de stat fără asemenea practici, deși a admis existența unor excepții, despre care a spus că sunt recunoscute, condamnate și corectate.

Referindu-se la Calea Ferată din Moldova, ministrul a precizat că, deși responsabilitatea administrării economico-financiare aparține altor instituții ale statului, Ministerul Infrastructurii s-a implicat direct în reforma întreprinderii.

„Ne-am asumat-o noi, chiar dacă trebuia să o facă Agenția Proprietății Publice de la început și până la urmă”, a explicat oficialul.

În ceea ce privește spațiile comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău, Bolea a precizat că acestea sunt administrate integral de aeroport, al cărui fondator este Agenția Proprietății Publice.

„Ministerul Infrastructurii nu administrează pe segmentul economico-financiar aeroportul din Republica Moldova și nici spațiile din interiorul lui”, a punctat ministrul.