Trenul speranței al lui Bolea! Pleci spre aeroport, cobori la Revaca și cauți alt transport

Calea Ferată din Moldova a decis să demonstreze că viitorul transportului feroviar există și că, uneori, începe cu o plimbare de probă până la Sîngera. Întreprinderea, care încearcă să se redreseze după ani de pierderi și datorii de peste 1,4 miliarde de lei, a testat vineri, 13 noiembrie, o nouă rută feroviară Strășeni–Chișinău–Revaca–Sîngera. La bordul trenului diesel modernizat s-au aflat inclusiv vicepremierul Vladimir Bolea și directorul CFM, Serghei Cotelinic, semn că evenimentul a fost unul important, chiar dacă deocamdată vorbim doar despre o cursă de testare.

Potrivit comunicatului oficial, trenul a fost pregătit de specialiștii Depoului Chișinău, iar noua conexiune ar urma să le ofere locuitorilor din localitățile de pe traseu o alternativă la transportul rutier. Cu alte cuvinte, CFM vrea să-i convingă pe moldoveni că trenul nu este doar un mijloc de transport din amintirile copilăriei, ci poate deveni o opțiune pentru deplasările zilnice la serviciu sau la studii.

Marea atracție a proiectului este legătura cu Aeroportul din Chișinău. Există însă un mic detaliu: trenul nu va ajunge chiar la terminal. Pasagerii vor coborî la Revaca, de unde vor continua călătoria cu transport rutier până la aeroport. Așadar, cine visează să coboare din vagon direct la ghișeul de check-in va mai avea nevoie de puțină răbdare și de încă un mijloc de transport.

Autoritățile promit că această combinație dintre tren și transportul rutier va permite evitarea ambuteiajelor și reducerea timpului de deplasare. În plus, în apropierea stațiilor urmează să fie amenajate parcări, astfel încât pasagerii să poată veni cu automobilul personal pentru a-l lăsa acolo și a continua călătoria cu trenul. Practic, pentru a circula mai puțin cu mașina, unii călători vor trebui mai întâi să ajungă cu mașina la gară.

Dar orice început feroviar vine și cu un sacrificiu. Pentru lansarea noii conexiuni, CFM intenționează să scoată din circulație trenul diesel Chișinău–Ungheni. Compania invocă numărul redus de pasageri și costurile ridicate de exploatare. Astfel, în timp ce locuitorii din Strășeni și Sîngera ar putea primi o nouă opțiune de transport, pasagerii de pe ruta Ungheni–Chișinău riscă să rămână fără cursa existentă. Un tren apare în grafic, altul dispare.

Experimentul vine într-un moment în care CFM încearcă să-și reconstruiască imaginea și finanțele. Compania a raportat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei pentru primele nouă luni ale anului 2026, după pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025.

Totuși, în spatele revenirii pe profit se află datorii de aproximativ 1,45 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate anterior în Parlament. Din acestea, peste un miliard de lei reprezintă obligații externe, aproape 249 de milioane de lei sunt datorii față de bugetul public, iar alte 186 de milioane de lei constituie datorii comerciale.

Prin urmare, rezultatul pozitiv din primele nouă luni reprezintă doar aproximativ 1,6% din valoarea acestor obligații. Altfel spus, CFM a reușit să pună locomotiva redresării în mișcare, dar vagoanele datoriilor rămân extrem de grele.

Deocamdată, întreprinderea nu a anunțat data lansării curselor regulate pe noul traseu, frecvența acestora, durata călătoriei sau prețul biletelor. Prin urmare, pasagerii mai au de așteptat până vor afla dacă alternativa feroviară va fi într-adevăr mai rapidă și mai avantajoasă decât transportul rutier.

Cert este că, după ani de probleme financiare, CFM încearcă să pună din nou transportul de pasageri pe șine. Iar dacă experimentul va reuși, poate că într-o bună zi moldovenii vor putea ajunge cu trenul până la aeroport, nu doar în apropierea lui. Până atunci, important este ca trenul spre Sîngera să nu rămână doar o frumoasă excursie oficială.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fermierii se confruntă cu o nouă presiune financiară, în plin sezon de comercializare a cerealelor. Costurile pentru uscarea porumbului au crescut cu aproximativ 40% într-un singur an, iar agricultorii pot ajunge să achite până la 660 de lei pentru fiecare tonă, doar pentru reducerea umidității. În condițiile în care prețul de achiziție al porumbului în portul Giurgiulești este de 3.500 de lei pe tonă, cheltuielile de uscare pot absorbi aproape o cincime din valoarea brută a mărfii, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija pentru perioada 9–12 noiembrie 2026.

Potrivit economistului, una dintre cele mai mari probleme ale sezonului actual este umiditatea ridicată a porumbului, care oscilează între 18% și 20%. Pentru a fi adus la nivelul de referință de 14%, produsul trebuie uscat cu 4–6 puncte procentuale, operațiune care a devenit considerabil mai costisitoare decât anul trecut.

În prezent, tariful de uscare constituie 100–110 lei pentru fiecare tonă și pentru fiecare punct procentual de umiditate eliminat. În sezonul precedent, aceeași operațiune costa 70–80 de lei. Astfel, raportat la valorile medii ale intervalelor, costul unitar a crescut cu aproximativ 40%.

În funcție de umiditatea inițială și de tariful aplicat, fermierii trebuie să achite între 400 și 660 de lei pentru uscarea unei tone de porumb. La prețul actual de achiziție de 3.500 de lei pe tonă, aceste cheltuieli reprezintă între 11% și aproape 19% din valoarea brută a producției, fără a lua în calcul transportul, depozitarea și celelalte costuri de comercializare.

Situația este complicată și de evoluția prețurilor la celelalte culturi cerealiere. Potrivit lui Iurie Rija, grâul s-a ieftinit în a doua săptămână a lunii noiembrie cu 10–15 bani pe kilogram, iar prețul de achiziție în portul Giurgiulești a coborât la 3,40 lei/kg, echivalentul a 3.400 de lei pe tonă.

Economistul atrage atenția că spațiile disponibile pentru depozitarea grâului sunt în prezent epuizate, ceea ce reduce posibilitățile comercianților și producătorilor de a amâna vânzările până la apariția unor prețuri mai avantajoase. În aceste condiții, chiar și o eventuală creștere a cotațiilor internaționale poate ajunge cu întârziere pe piața moldovenească sau poate avea un efect limitat asupra prețurilor interne.

Presiunea asupra producătorilor este amplificată de cheltuielile logistice. În cazul răsăritei, prețul de achiziție în portul Giurgiulești se menține la 9,50 lei/kg, TVA inclus, însă transportul unei tone de la Bălți până la port costă între 750 și 780 de lei. Astfel, numai transportul rutier consumă aproximativ 8% din valoarea brută a mărfii.

Pe piața externă, cererea pentru răsărită rămâne modestă, inclusiv din partea Turciei, una dintre destinațiile tradiționale ale exporturilor din regiunea Mării Negre. Prețul cu livrare în zona portului Marmara a scăzut de la 660 de dolari pe tonă la începutul sezonului comercial până la aproximativ 600 de dolari în octombrie.

Potrivit lui Rija, cererea turcească este afectată de recolta bogată obținută în acest sezon și de taxa de import de 12% aplicată semințelor de floarea-soarelui, care urmează să fie eliminată din ianuarie 2027.