Republica Moldova a ajuns să se împrumute de pe piața internă la dobânzi de peste 14% anual, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra bugetului de stat. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, explică nivelul ridicat al dobânzilor prin inflație, condițiile monetare și lichiditățile disponibile pe piață, precizând că nu toate împrumuturile Guvernului sunt contractate la asemenea costuri.
Întrebată despre recenta plasare a valorilor mobiliare de stat (VMS) cu o dobândă de 14,09% pentru o perioadă de 364 de zile, ministrul a declarat că randamentele diferă în funcție de scadență, volumul solicitat de stat și ofertele investitorilor.
„Dobânzile mai mari la VMS nu sunt fixate”, a explicat Belous, precizând că Ministerul Finanțelor organizează periodic licitații, iar costul împrumuturilor este determinat de condițiile existente pe piață.
Potrivit ministrei, majorarea dobânzilor este legată inclusiv de accelerarea inflației și de înăsprirea condițiilor monetare. Totodată, nivelul lichidităților disponibile influențează randamentele solicitate de investitori pentru a finanța statul.
Datele Ministerului Finanțelor arată că, la licitația din 17 noiembrie, randamentul bonurilor de trezorerie cu scadența de 364 de zile a ajuns la 14,09%. Valoarea nominală a titlurilor plasate a constituit aproximativ 1,82 miliarde de lei, în timp ce suma efectiv atrasă, la prețul de vânzare, a fost de circa 1,6 miliarde de lei.
Diferența dintre valoarea nominală care urmează să fie rambursată la scadență și suma încasată de stat este de aproximativ 224,7 milioane de lei și reprezintă costul finanțării prin această emisiune.
Comparativ, la licitația din 15 septembrie, randamentul bonurilor de trezorerie cu aceeași maturitate era de 10,14%, ceea ce înseamnă o creștere de 3,95 puncte procentuale în doar două luni.
Victoria Belous a subliniat că statul continuă să contracteze și împrumuturi cu dobânzi mai mici, inclusiv sub 10%, în funcție de instrumentul financiar și termenul de rambursare.
Ministrul a recunoscut însă că plata dobânzilor reprezintă o povară pentru finanțele publice. Potrivit acesteia, costurile de deservire a datoriei publice se situează în prezent la aproximativ 8% din veniturile bugetului de stat, în timp ce nivelul maxim de referință utilizat de autorități este de 10%.
Belous a admis că ar fi preferabil ca o parte din resursele utilizate pentru deservirea datoriei să fie direcționate către alte necesități, însă a precizat că aceasta este realitatea bugetară în care funcționează Republica Moldova.
