Dobânzi usturătoare pentru stat! Belous explică de ce Moldova se împrumută cu peste 14%

18 Nov. 2026, 13:31
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2026, 13:31 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova a ajuns să se împrumute de pe piața internă la dobânzi de peste 14% anual, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra bugetului de stat. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, explică nivelul ridicat al dobânzilor prin inflație, condițiile monetare și lichiditățile disponibile pe piață, precizând că nu toate împrumuturile Guvernului sunt contractate la asemenea costuri.

Întrebată despre recenta plasare a valorilor mobiliare de stat (VMS) cu o dobândă de 14,09% pentru o perioadă de 364 de zile, ministrul a declarat că randamentele diferă în funcție de scadență, volumul solicitat de stat și ofertele investitorilor.

„Dobânzile mai mari la VMS nu sunt fixate”, a explicat Belous, precizând că Ministerul Finanțelor organizează periodic licitații, iar costul împrumuturilor este determinat de condițiile existente pe piață.

Potrivit ministrei, majorarea dobânzilor este legată inclusiv de accelerarea inflației și de înăsprirea condițiilor monetare. Totodată, nivelul lichidităților disponibile influențează randamentele solicitate de investitori pentru a finanța statul.

Datele Ministerului Finanțelor arată că, la licitația din 17 noiembrie, randamentul bonurilor de trezorerie cu scadența de 364 de zile a ajuns la 14,09%. Valoarea nominală a titlurilor plasate a constituit aproximativ 1,82 miliarde de lei, în timp ce suma efectiv atrasă, la prețul de vânzare, a fost de circa 1,6 miliarde de lei.

Diferența dintre valoarea nominală care urmează să fie rambursată la scadență și suma încasată de stat este de aproximativ 224,7 milioane de lei și reprezintă costul finanțării prin această emisiune.

Comparativ, la licitația din 15 septembrie, randamentul bonurilor de trezorerie cu aceeași maturitate era de 10,14%, ceea ce înseamnă o creștere de 3,95 puncte procentuale în doar două luni.

Victoria Belous a subliniat că statul continuă să contracteze și împrumuturi cu dobânzi mai mici, inclusiv sub 10%, în funcție de instrumentul financiar și termenul de rambursare.

Ministrul a recunoscut însă că plata dobânzilor reprezintă o povară pentru finanțele publice. Potrivit acesteia, costurile de deservire a datoriei publice se situează în prezent la aproximativ 8% din veniturile bugetului de stat, în timp ce nivelul maxim de referință utilizat de autorități este de 10%.

Belous a admis că ar fi preferabil ca o parte din resursele utilizate pentru deservirea datoriei să fie direcționate către alte necesități, însă a precizat că aceasta este realitatea bugetară în care funcționează Republica Moldova.

18 Nov. 2026, 13:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 13:09 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul a aprobat proiectul bugetului de stat pentru 2027, care prevede venituri de 92,3 miliarde de lei și cheltuieli de 112,25 miliarde de lei. Față de 2026, veniturile ar urma să crească cu aproximativ 12 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 8,9 miliarde. Proiectul prevede mai mulți bani pentru educație, sănătate și protecție socială, dar și reduceri de cheltuieli la mai multe instituții.

Deficitul bugetar este estimat la 19,9 miliarde de lei, echivalentul a 4,7% din produsul intern brut. Acesta ar urma să scadă cu aproximativ 3,1 miliarde de lei față de 2026 și să fie acoperit în principal din surse externe, inclusiv cu sprijinul Uniunii Europene.

Premierul Vasile Tofan a spus, în ședința Guvernului, că proiectul urmărește să asigure finanțarea reformelor prioritare și sprijinul pentru cetățenii vulnerabili, în paralel cu reducerea deficitului.

Cea mai mare reducere dintre cele enumerate de Tofan vizează Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, cu 49% față de 2026. Cheltuielile Agenției Proprietății Publice ar urma să scadă cu 25%, cele ale Agenției Antidoping cu 17%, iar cele ale Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării cu 16%. Proiectul mai prevede reduceri de 15% la Cancelaria de Stat, de 11% la Autoritatea Națională de Integritate, de 10% la Ministerul Mediului și de câte 5% la Serviciul de Informații și Securitate și Serviciul de Protecție și Pază de Stat.

Pentru educație sunt prevăzute 24,6 miliarde de lei, cu aproximativ 2,5 miliarde mai mult decât în 2026. Banii sunt destinați finanțării școlilor, salariilor profesorilor, burselor, alimentației copiilor și modernizării instituțiilor de învățământ. Alocările pentru sănătate ar urma să crească cu peste un miliard de lei, până la 10,8 miliarde, inclusiv pentru dotarea și modernizarea spitalelor și a centrelor de sănătate.

Protecția socială ar urma să primească 25,7 miliarde de lei, cu 1,54 miliarde mai mult decât în 2026. Printre măsurile prevăzute se numără sprijinul pentru familiile vulnerabile și compensațiile la energie. Pentru măsurile finanțate prin Fondul de reducere a vulnerabilității energetice sunt prevăzute peste 2,6 miliarde de lei.

Pentru domeniul economic, proiectul prevede 14,8 miliarde de lei. Bugetul include finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii, securitatea energetică și continuarea programelor de sprijin pentru întreprinderi, printre care Programul 373 și Programul de ajutor de stat pentru investiții. Pentru agricultură sunt prevăzute circa 2,4 miliarde de lei.

Peste 4 miliarde de lei ar urma să fie folosite pentru întreținerea și repararea drumurilor naționale și locale. Alte 1,3 miliarde sunt prevăzute pentru Fondul național pentru dezvoltare regională și locală, iar 1,7 miliarde pentru infrastructura din localitățile care aleg să se unească voluntar.

În 2027 sunt planificate și 107 proiecte cu finanțare externă, pentru care sunt prevăzute aproximativ 4,5 miliarde de lei.

La baza proiectului stau o prognoză de creștere economică de 2,8%, o inflație estimată la 6,1% și o majorare de 10,7% a salariului mediu lunar. Documentul urmează a fi examinat și adoptat de Parlament.