Tom Corley, bărbatul care a analizat, 5 ani, „obiceiurile celor bogați”: 10 lucruri pe care le au în comun milionarii

Tom Corley, autorul „Rich Habits: The Daily Success Habits of Wealthy Individuals” a analizat obiceiurile oamenilor bogați timp de 5 ani la rând. Chiar dacă mulți dintre ei au avut medii și experiențe diferite, unii au moștenit averea iar alții s-au îmbogățit singuri, între ei există o mulțime de asemănări.

Una dintre cele mai întâlnite trăsături pe care le-au împărtășit cu toții a fost o perspectivă pozitivă asupra vieții. Majoritatea milionarilor din studiul meu se descriu ca fiind optimiști și au o convingere profundă că orice este posibil.

Iată cele mai importante asemnări descoperite de Tom Corley, pe care le poți adopta și tu:

1. Devin bogați în timp, nu peste noapte

Milionarii s-au împărțit în patru categorii diferite atunci când a venit vorba de abordarea banilor lor: investitori de economii, alpiniști de companii mari și antreprenori. Mai mult de trei sferturi, 80%, dintre participanții la studiu aveau 50 de ani sau mai mult și își acumulau averea în timp.

2. Milionarii adoră ceea ce fac

Majoritatea milionarilor, 86% dintre subiecți, au raportat că s-au bucurat de ceea ce au făcut pentru a trăi. Aproximativ 6 din 10 au urmărit ceea ce au descris ca fiind un vis sau o pasiune pentru munca lor.

Acei antreprenori care au canalizat această pasiune către o idee de afaceri de succes au avut o valoare netă medie de 7,4 milioane de dolari.

3. Milionarii învață mereu

În general, majoritatea milionarilor și-au exprimat obiectivul de a nu opri niciodată învățarea, creșterea și îmbunătățirea. Aproape 9 din 10, 88%, au împărtășit că citesc în fiecare zi pentru a-și spori cunoștințele despre slujba și industria lor. Peste trei sferturi, 85%, au raportat că citesc cel puțin două cărți pe lună, iar 63% au raportat că le-a plăcut să asculte cărți audio sau podcast-uri în timp ce fac naveta la serviciu, exerciții fizice sau lucrări casnice.

Această mentalitate provine dintr-o valoare de lungă durată a educației, chiar dacă nu au fost neapărat cei mai puternici studenți de la început. Peste trei sferturi, 77%, din milionari au spus că sunt studenți sau la școală, în timp ce 68% au mers la facultate și 25% au absolvit școala. Peste jumătate, 56%, și-au făcut drum prin școală.

4. Milionarii acordă prioritate sănătății

Mulți dintre milionari și-au exprimat dragostea față de activitățile atletice: mai mult de jumătate, 63%, au raportat că practicau sportul în liceu și continuă să joace sporturi de competiție ca adulți. Peste trei sferturi, 76%, au împărtășit că au făcut exerciții fizice cel puțin 30 de minute pe zi, patru zile pe săptămână. Jogging-ul, alergarea și ciclismul au fost populare printre toți participanții la studiu.

De asemenea, 93% au spus că au dormit cel puțin șapte ore pe noapte.

5. Milionarii investesc în comunitățile lor și îi îndrumă pe ceilalți

Filantropia a fost un mare accent pentru milionari: Aproape trei sferturi, 72%, au raportat că s-au oferit voluntari cinci ore sau mai mult pe lună la organizații non-profit locale. Și 27% dintre ei se aflau în consiliul de administrație al unor organizații de caritate locale, bazate pe comunitate, ajutându-i să își conducă organizațiile.

Majoritatea milionarilor care și-au obținut averea singuri erau pasionați de a-i îndruma și pe alții.

6. Milionarii sunt modești

O mare parte a construirii bogăției se concentrează pe modestie. În acest scop, 64% dintre milionari au descris casele pe care le dețin ca fiind „modeste”. Peste jumătate, 55%, cumpără mașini second-hand.

Și această mentalitate frugală se extinde și la timpul liber. Aproape toți, 96%, au spus că au cheltuit mai puțin de 6.000 de dolari pe an în vacanțe, iar 41% au cheltuit mai puțin de 3.000 de dolari pe an. Și 84% au spus că nu pariază niciodată.

7. Milionarilor le place să planifice în avans

Participanții la studiu au împărtășit cu toții o dedicațiela munca lor. Aproximativ trei sferturi, 73%, din milionari au raportat că lucrează în medie 58 de ore pe săptămână. Și 44% au raportat că se trezesc cu cel puțin trei ore înainte de începerea zilei lor de lucru.

Odată cu începerea acelei zile, se organizează adesea: peste trei sferturi, 81%, au împărtășit că păstrează o listă de sarcini. Aproximativ un sfert, 24%, din milionarii care au obținut avea singuri au păstrat și o listă de sarcini pe care nu trebuie să le facă, pentru a-i ajuta să evite pierderile de timp și să se concentreze asupra lucrurilor care contează cel mai mult pentru ei.

8. Milionarii construiesc echipe puternice

Majoritatea milionarilor din studiu au spus că crearea unei comunități de oameni pozitivi și orientați spre obiective a fost o mare parte a succesului lor. Peste 8 din 10 au spus că au angajat o echipă de persoane inteligente și dedicate pe care s-au bazat pentru a-și atinge viziunile, inclusiv avocați, CPA-uri, profesioniști în marketing și consilieri financiari.

9. Milionarii au mai mult decât o sursă de venit

Majoritatea milionarilor au mai mult de o sursă de venit: aproape două treimi, 65%, au trei fluxuri de venituri, 45% au patru fluxuri, iar 29% au cinci fluxuri.

10. Milionarii îmbrățișează eșecul

Aproape două treimi, 63%, din milionarii din studiu au spus că și-au asumat riscuri calculate pe măsură ce își construiau averea. Și 27% au spus că au eșuat cel puțin o dată în afaceri.

Nu s-au lăsat descurajați: mai mult de trei sferturi, 80%, au raportat că lucrează în mod activ către un obiectiv major la un moment dat și că au o viziune clară asupra viitorul lor, mai ales când vremurile sunt grele.

Tom Corley este CPA și planificator financiar certificat, care deține un master în impozitare. El este autorul cel mai bine vândut și premiat al cărții „Copii bogați: cum să ne creștem copiii pentru a fi fericiți și de succes în viață” și „Obiceiurile oamenilor bogați: obiceiurile zilnice de succes ale persoanelor bogate”.

#asemanari #milionari #oameni bogați #obiceiuri #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fermierii din Republica Moldova se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra veniturilor, după ce prețurile de achiziție la floarea-soarelui au scăzut cu până la 850 de lei pe tonă față de mijlocul lunii septembrie, în timp ce transportul cerealelor și oleaginoaselor către portul Giurgiulești s-a scumpit cu 40–45% comparativ cu sezonul trecut. Economistul Iurie Rija avertizează că piața agricolă este afectată simultan de ieftinirea produselor, creșterea cheltuielilor logistice și incertitudinile legate de exporturile prin Marea Neagră.

Potrivit analizei pieței cerealelor din 22 octombrie 2026, cea mai pronunțată scădere este înregistrată la floarea-soarelui. Față de 6 octombrie, prețurile de achiziție au coborât cu 100–200 de lei pe tonă în nordul și centrul țării, iar în zona Comrat–Ceadîr-Lunga diminuarea a ajuns la 500 de lei pe tonă.

Comparativ cu mijlocul lunii septembrie, pierderile de preț sunt și mai mari. În nordul și centrul Republicii Moldova, floarea-soarelui s-a ieftinit cu 600–850 de lei pe tonă, echivalentul unei reduceri de 7–9%. În sud, scăderea este de aproximativ 4%, iar în portul Giurgiulești de 2–3%.

În prezent, floarea-soarelui este achiziționată cu 8.200–8.500 de lei pe tonă în nordul țării, cu 8.300–8.700 de lei în centru și cu 8.800–9.000 de lei în sud. În portul Giurgiulești, prețurile ajung la 9.200–9.300 de lei pe tonă, față de maximum 9.600 de lei la începutul lunii octombrie.

La Bălți, unde activează întreprinderi de procesare, prețul ajunge la 8.700 de lei pe tonă, însă plata se face la termen, ceea ce poate accentua dificultățile de lichiditate ale fermierilor.

În paralel, transportul recoltei a devenit mai scump. Potrivit lui Iurie Rija, expedierea unei tone de cereale de la Bălți până în portul Giurgiulești costă aproximativ 750 de lei, iar din Hâncești – 500 de lei. Comparativ cu sezonul precedent, tarifele transportului rutier au crescut cu 40–45%.

Această situație afectează în special agricultorii din nordul Republicii Moldova, care trebuie să suporte cheltuieli mai mari pentru a-și transporta producția către cumpărătorii și exportatorii din sud.

Economistul atrage atenția și asupra unui fenomen tot mai răspândit, denumit „depozitul pe roți”. Din cauza capacităților insuficiente de depozitare, o parte dintre fermieri încarcă recolta direct din combine în camioane, deși în zona portului Giurgiulești se formează cozi de așteptare.

Problemele logistice sunt amplificate de situația de securitate din Marea Neagră. Potrivit analizei, în urma atacurilor recente, costurile asigurărilor pentru navele și încărcăturile care tranzitează zonele economice exclusive ale României și Bulgariei au crescut de până la trei ori.

Pe anumite rute, primele de asigurare împotriva riscurilor de război au ajuns la 0,5% din valoarea navei, iar unele companii de asigurări limitează sau refuză acoperirea acestor riscuri.

Aceste evoluții ar putea provoca o nouă majorare a costurilor transportului maritim, reducând competitivitatea cerealelor și oleaginoaselor exportate din Republica Moldova.

Pe piața grâului, prețurile au rămas relativ stabile în interiorul țării față de începutul lunii octombrie. În nord, grâul este achiziționat cu 2.650–2.800 de lei pe tonă, în centru cu 2.750–3.100 de lei, iar în sud cu 3.000–3.200 de lei.

În schimb, în portul Giurgiulești, prețurile au crescut cu 50–100 de lei pe tonă, ajungând la 3.550–3.600 de lei. Diferența dintre prețurile din nordul țării și cele din port poate ajunge la 900 de lei pe tonă, însă o parte importantă a acesteia este absorbită de cheltuielile de transport.

Orzul reprezintă o excepție și este singura cultură analizată care s-a scumpit în toate regiunile față de începutul lunii. În sud, prețurile au crescut cu 100–200 de lei pe tonă, până la 2.800–3.100 de lei. La Giurgiulești, orzul este cumpărat cu 3.350–3.400 de lei pe tonă. Iurie Rija explică evoluția prin reducerea stocurilor disponibile, dar precizează că numărul cumpărătorilor rămâne limitat.

În cazul porumbului, prețurile sunt relativ stabile și oscilează între 2.900 și 3.400 de lei pe tonă în funcție de regiune, în timp ce la Giurgiulești ajung la 3.600 de lei.

Totuși, ploile recente au majorat umiditatea boabelor până la 22–23% în nord și aproximativ 20% în centru. Din cauza cheltuielilor pentru uscare, numeroși agricultori ar putea amâna recoltarea până la apariția temperaturilor negative. În același timp, recolta se anunță mai bună decât în sezonul precedent, cu randamente estimate la 5–6 tone pe hectar în nordul și centrul țării.

Presiuni suplimentare vin și de pe bursele internaționale. Potrivit analizei lui Iurie Rija, contractele futures pentru grâu cu livrare în decembrie au coborât pe bursa Euronext din Paris cu 8,75 euro pe tonă, până la 232,75 euro. Economistul asociază ieftinirea cu așteptările privind eventuala reluare a negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina.

Un posibil acord care ar facilita exporturile prin Marea Neagră ar putea aduce pe piață volume suplimentare de cereale din cele două țări, accentuând presiunea asupra prețurilor.

În analiza sa, Rija estimează că exporturile rusești de grâu din octombrie ar putea fi de numai 2,5 milioane de tone, comparativ cu 5,4 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut. În cazul unei normalizări a transporturilor, o parte din volumele acumulate ar putea ajunge pe piețele internaționale.