Piața mondială de divertisment și media va crește cu 6,5% în 2021

Piața globală de divertisment și mass-media (E&M) se va extinde cu 6,5% în 2021 și 6,7% anul viitor, determinată de o cerere puternică de conținut digital și publicitate, potrivit sondajului anual al companiei PwC. Reluarea creșterii a este consecința unei provocări din 2020, când divertismentul offline a scăzut, incluzând o scădere cu 71% a încasărilor la box-office.

Veniturile globale din industria E&M au scăzut cu 3,8% anul trecut la 2 trilioane de dolari de la 2,1 trilioane de dolari, valoare înregistrată în 2019. Aceasta a fost cea mai mare scădere ănregistrată timp de cei 22 de ani de cercetare a PwC.

Între 2021 și 2025, se așteaptă ca veniturile globale din E&M să ajungă la o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de 5%. Ca urmare, în 2025, volumul total al pieței poate ajunge la 2,6 trilioane de dolari.

Conținutul tradițional de televiziune și video disponibil pentru vizionare acasă este în continuare cel mai mare segment de consumatori de E&M (219 miliarde de dolari), dar va continua să scadă în următorii cinci ani (cu 1,2% în medie).

Segmentul de streaming video a atins apogeul în 2020 și va continua să crească, se arată în raport. Se estimează că volumul de streaming la cerere (SVOD) va crește cu o medie de 10,6% până în 2025 pentru a ajunge la 81,3 miliarde de dolari.

Între timp, se așteaptă ca profiturile cinematografice să se recupereze în 2021 pe măsură ce restricțiile Covid se ușurează, dar nu vor reveni la niveluri pre-pandemice până cel puțin în 2024.

Veniturile din jocuri video și e-sporturi au continuat să crească, ajungând la 147,7 miliarde de dolari în 2020. În același timp, se presupune că CAGR va fi de 5,7% în următorii cinci ani, iar până în 2025 veniturile segmentului vor fi de 194,4 miliarde de dolari.

Realitatea virtuală (VR) este cel mai rapid segment în creștere al E&M. Veniturile sale au crescut anul trecut cu 31,7% la 1,8 miliarde de dolari. Se estimează că rata de creștere va depăși în medie peste 30% pe parcursul a cinci ani și va ajunge la 6,9 miliarde de dolari în 2025.

Industria muzicală este pregătită să crească după o scădere semnificativă a veniturilor pe segmentul muzicii live (în scădere cu 74,4% în 2020). Veniturile generale ale industriei muzicale se așteaptă să crească cu o medie de 12,8% în următorii cinci ani, stimulate de creșterea streamingului digital, care va crește la 29,3 miliarde de dolari până în 2025. De asemenea, se așteaptă reluarea spectacolelor live.

Cheltuielile cu publicitatea online în 2020 au crescut cu 9% – la 336 miliarde de dolari și, pentru prima dată, au depășit costul publicității tradiționale. Potrivit prognozelor, în următorii cinci ani, acestea vor crește în medie cu 7,7%.

Accesul la internet a reprezentat 34% din cheltuielile industriei în 2020. Se așteaptă ca segmentul să crească la un CAGR de 4,9%, de la 694 miliarde dolari anul trecut la 880 miliarde dolari în 2025.

Accesul la internet mobil va determina creșterea pieței, cu un CAGR de 6,1%. Drept urmare, proliferarea rețelelor 5G, progresele în tehnologia mobilă și pachetele de conținut premium vor crește veniturile de la 449 miliarde dolari în 2020 la 605 miliarde dolari în cinci ani.

„Pandemia a încetinit dezvoltarea industriei de divertisment și media în ultimul an, dar a accelerat și a impulsionat și inversarea tendințelor care au transformat deja industria”,a spus Werner Ballhaus, șef global de divertisment și practică media la PwC Germania. Conținutul pe dispozitive mobile, complexitatea tot mai mare a relațiilor dintre creatori, producători și distribuitori de conținut au contribuit la o schimbare a dinamicii și a sferelor de influență din industrie. stimulează creșterea industriei în următorii cinci ani și nu numai. „

Chiar și în acele zone cu cea mai impresionantă creștere (streaming video, de exemplu), natura concurenței se va schimba dramatic în următorii ani, a spus el, ca context social, politic și de reglementare în care toate companiile sunt forțate să opereze, continuă să evolueze într-un mod imprevizibil.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.