Liberté, égalité, fraternité: Franţa sărbătoreşte astăzi Ziua Naţională

Astăzi este Ziua Naţională a Franţei. Pe Champs Elysees va avea loc o impresionantă paradă militară, după pauza de anul trecut, provocată de pandemie.

Ziua Naţională a Franţei, instaurată în anul 1880, celebrează cele două evenimente care au marcat istoria modernă a Franţei, începutul Revoluţiei Franceze prin căderea Bastiliei şi Sărbătoarea Federaţiei. Prin semnificaţiile sale şi în onoarea Republicii Franceze, ziua de 14 iulie este cunoscută şi sărbătorită şi în alte ţări din Europa sau din lume, scrie Antena3.ro.

În 14 iulie 1789 revoluţionarii parizieni luau cu asalt Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului monarhic, iar la Sărbătoarea Federaţiei din 14 iulie 1790, sărbătoarea reconcilierii şi unităţii tuturor francezilor, regele Ludovic al XVI-lea a jurat credinţă Naţiunii şi legii.

Libertate, Egalitate, Fraternitate avea să devină deviza Republicii Franceze şi frază cu valoare universală din care s-au inspirat apoi multe democraţii occidentale când şi-au scris Constituţia, iar 14 iulie, Ziua Naţională a Franţei.
Peste 4400 de ostaşi, între care 200 de călăreţi din Garda Republicană, vor defila pe bulevardul parizian, iar oraşul va fi survolat de aproape o sută de avioane şi elicoptere.

Forţele speciale europene implicate în operaţiunile anti-jihadiste din regiunea Sahel vor deschide parada, subliniind priorităţile militare ale preşedintelui Emmanuel Macron.

„Câştigăm viitorul” este tema ediţiei la care Macron se va afla alături de membrii Guvernului şi liderii armatei.

Tema face referire la capacitatea naţiunii de a depăşi dificultăţile legat de pandemie şi de a reveni, dar şi la armată, tot mai activă.

La Nisa va fi comemorat atacul terorist din urmă cu cinci ani, când un bărbat a ucis cu o maşină 86 de oameni.

Prim-ministrul Jean Castex va vizita oraşul pentru o ceremonie la memorialul victimelor, de unde urmează să fie eliberaţi, în semn de pace, 86 de porumbei.

Seara, autorităţile locale au organizat un concert şi, la ora locală 22:34, momentul la care a încpeut atacul, 86 de raze vor lumina malul Mării Mediterane în semn de omagiu adus victimelor.

Cetăţenii sunt din nou invitaţi să urmărească parada, dar numai cu mască şi cu un certificat de vaccinare, test negativ sau imunizare prin boală.

Ieri seară, preşedintele Emmanuel Macron s-a întâlnit cu familiile unor militari căzuţi în luptă în diferite teatre de război.

De-a lungul timpului, în ziua de 14 iulie se formase o tradiție pentru președinții țării să acorde grațieri colective deținuților din penitenciare.

În fiecare an, aproximativ 3.000 de persoane beneficiau de clemența șefilor statului. Tot în această zi, cetățenilor de rând le erau anulate amenzile de parcare.

Odată cu venirea la putere a lui Nicolas Sarkozy, în 2007, aceasta tradiție a luat sfârșit, președintele francez refuzând să urmeze exemplul predecesorilor săi.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.