Noi imagini din satelit surprind Coreea de Nord încercând să își ascundă stocul de arme nucleare

Noile imagini din satelit realizate de Maxaro, companie de tehnologie spațială, arată că, Coreea de Nord, a construit anul trecut o structură ce ar putea fi destinată să ascundă intrările într-o instalație subterană unde sunt depozitate armele nucleare sau componentele acestora.

„Imaginile surprinse de Maxar arată intrările în tunel din decembrie 2019 și o nouă structură asemănătoare unei clădiri ce a apărut în februarie 2021”, susține Jeffrey Lewis, profesor la Middlebury Institute of International Studies, specializat pe inteligența open-source.

Yongdoktong a fost identificat anterior de serviciile secrete americane ca fiind o presupusă instalație de depozitare a armelor nucleare din Coreea de Nord și se crede că este încă folosit în acest scop până în prezent, a declarat un oficial american pentru CNN.

Imaginile din satelit obținute reafirmă ceea ce este cunoscut pe scară largă de ani de zile în rândul oficialilor și experților în securitate națională din SUA, și anume faptul că, Coreea de Nord continuă să dezvolte activ arme nucleare în întreaga țară, în timp ce ia măsuri suplimentare pentru a ascunde stocul pe care îl are deja.

Construcția surprinsă de sateliți va atrage atenția agențiilor de informații americane, deoarece acestea monitorizează cu atenție structurile coreene implicate în elaborarea de arme nucleare.

#Yongdoktong #Coreea de Nord #arme nucleare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.