SUA ajută Ucraina să se înarmeze. Va oferi un suport militar în sumă de 125 de milioane de dolari

Administrația Joe Biden va oferi un ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 125 de milioane de dolari. Anunțul a fost făcut de Pentagon. Ajutorul include două nave de patrulare oferite Kievului pentru protejarea apelor teritoriale, informează NBC News.

Pe lângă cele două nave de patrulare, model Mark VI, Pentagonul va furniza Ucrainei radare de artilerie, prin care se pot detecta locația tunurilor și lansatoarelor de rachete inamice, sprijin pentru interpretarea imaginilor din satelit și echipamente medicale.

„Această acțiune reafirmă angajamentul Statelor Unite de a furniza armament letal defensiv care să permită Ucrainei să se apere mai bine împotriva agresiunii Rusiei”, se arată într-un comunicat al Pentagonului.

Un alt ajutor militar în valoare de 150 de milioane de dolari, aprobat de Congresul SUA și prevăzut deja în bugetul pentru 2021 va fi acordat după ce Departamentul de Stat și Departamentul Apărării vor putea dovedi Congresului că Ucraina „a făcut suficiente progrese și reforme în domenii cheie ale apărării”, a precizat Pentagonul.

Ucraina se află de 7 ani în confict cu Rusia după anexarea, în 2014, de către guvernul rus a peninsulei Crimeea. Războiul a făcut până acum peste 14.000 de victime și a devastat economia Ucrainei.

Pe 26 februarie 2014, un miting al tătarilor din Crimeea pentru susţinerea integrităţii teritoriale a Ucrainei a degenerat în confruntări între aceştia şi manifestanţi proruşi, soldate cu doi morţi şi zeci de răniţi. A urmat organizarea de către autorităţile locale a unui referendum de independenţă, la care 95% dintre votanţi au ales alipirea la Rusia, şi anexarea efectivă.

#Ucraina #Pentagon #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.