Băncile din Moldova - colac de salvare pentru finanțarea deficitului bugetar

Lipsa finanțărilor externe, dar și a crizei Covid care a afectat veniturile la buget, autoritățile s-au împrumutat masiv de la băncile locale. Instituțiile financiare au fost principalul ”sponsor” pentru finanțarea deficitului bugetar. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, doar anul trecut, datoria internă, care are o pondere de 43,1% din valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 miliarde de lei și a crescut cu 26,2% față de de anul precedent.

La sfârșitul lunii ianuarie 2021, datoria de stat internă la valoarea nominală comparativ cu situația de la începutul anului s-a majorat cu 507,8 milioane de lei și a constituit 29,7 miliarde de lei.

”Valorile mobiliare de stat (circa 300 milioane EUR). Nivelul acceptabil al datoriei de stat interne, în paralel cu abundența de lichidități din sistemul bancar (6,4 miliarde de lei) și un nivel scăzut al inflației, ratei de bază a BNM și a dobânzilor, creează toate precondițiile necesare pentru majorarea împrumuturilor interne ale Guvernului”, este de părere economistul Vadim Gumene de la Expert Grup la lansarea publicației MEGA.

Ratele de dobândă continuă să se mențină la un nivel redus urmând tendințele des-inflaționiste de pe parcursul anului 2020. Scăderea ratei de bază până la nivelul de 2,65% în corespundere cu tendințele inflației și reducerea nivelului rezervelor obligatorii cu aproape 10 p.p. până la nivelul de 32% asigură în continuare necesarul de lichiditate la nivelul băncilor, atât pentru finanțarea deficitului bugetar.

”Guvernul este nevoit să-și crească datoria internă pentru a asigura finanțarea cheltuielilor bugetare, dar o face la dobânzi atractive, de circa 5% la VMS cu scadență de 1 an. Totodată, sunt necesare acțiuni în vederea extinderii spectrului de creditori/cumpărători ai valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară, în special din rândul companiilor și populației. Astfel, ar putea fi simplificate procedurile prin care orice doritor ar putea procura VMS, fapt ce ar permite Guvernului să se împrumute pe intern la condiții mai avantajoase”, a mai punctat Gumene.

Creditarea masivă de pe intern se datorează stopării finanțării externe ca urmare a lipsei Guvernului, dar și a izolării externe a Republicii Moldova. Astfel, pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor prognozează 325,4 milioane USD. Însă este clar că acești bani nu vor veni până nu va fi instituit un nou executiv.

Economistul, Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul susține că, în 6 ani Republica Moldova a ratat oportunitatea de a obține 26 miliarde lei sub formă de granturi. Drept consecință în toți acești 6 ani bugetul de stat a fost executat mult sub nivelul aprobat. (Mai multe detalii vedeți aici) Iar Guvernul în lipsă de granturi a fost nevoit să apeleze la împrumuturi externe, dar și acestea deja nu mai sunt oferite Moldovei și în prezent se mizează pe împrumuturile interne care și reprezintă al doilea factor de bază în creșterea costurilor cu dobânzile plătite de bugetul de stat.

” Cert este că în prezent Moldova în loc să beneficieze de suport extern sub formă de granturi, pentru depășirea crizei COVID-19, dezvoltarea infrastructurii și reforma instituțiilor, este nevoită să reducă cheltuielile bugetare și să se împrumute din greu pe intern. Drept consecință în loc să avem drumuri, noi avem cheltuieli de 2,2 miliarde lei cu dobânzi la credite”, a punctat economistul.

#finanțe #deficit bugetar #banci comerciale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce majoritatea consumatorilor achită un tarif de 29,27 de lei pentru metrul cub de gaz, mai mulți agenți economici, circa 70 la număr, achită un tarif de 11-14 lei pentru metrul cub. Directorul Energocom, Victor Bînzari a declarat pentru BANI.MD că respectivele companii care „livrează gaz mai ieftin lucrează cu ziua de astăzi. Din moment ce prețurile la Energocom vor fi egale cu cele de pe piață, acestea nu se vor mai regăsi”.

Cinci companii care livrează gaz mai ieftin au parteneri de la Bursa Română de Mărfuri de la care cumpără metan după care îl transportă în Republica Moldova și îl vând celor cu care au perfectate contracte.

Este vorba de cinci companii, care au fost făcute publice de liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi. Este vorba de npc, sd-energy, transautogaz, n-gaz și rotalingaz.

„Atunci când la bursă prețurile erau foarte mari, în Republica Moldova a fost stabilit un preț plafonat 29,27 de lei. Asta deși erau perioade când prețurile la bursă erau de 340 mia de metri, în timp ce Moldovagaz cumpăra și cu 1800 de dolari mia de metri cubi. Respectiv prețul de procurare, plus furnizarea și distribuția aducea costul real pentru consumatori la circa 40 de lei, dar ANRE a stabilit un preț unificat de 29,27 de lei metrul cub de lei și toate aceste devieri acum trebuie să fie recuperate de furnizorul de gaze”, a explicat Bînzari.

Directorul Energocom susține că, pe de o parte statul a plafonat prețul și a oferit subvenții către consumatori finali și au beneficiat de ele toți consumatorii. „Acum prețul la bursă s-a redus or, devierile trebuie recuperate. Acum sunt clienți pe piață care vând la prețul de bursă și o parte dintre consumatori pleacă la ei, iar dacă la bursă va fi mai scump vor vrea să revină la Modovagaz. Aceste companii vor să câștige permanent din piață și nu vor să-și asume responsabilitatea de jucători cinstiți. Ei doar profită. Un exemplu este și cu companiile energetice care atunci când a crescut prețul la bursă au dispărut din piață pentru că au jucat pe piața nereglementată”, a spus Bînzari.

„Sunt oportuniști care lucrează doar acum. Dacă în scurt timp prețurile Energom vor fi similare cu cele de pe piață cu siguranță aceste companii nu-și vor regăsi locul în piață”, a mai adăugat Bînzari.

Ba mai mult, ultima decizie luată de CSE, de la sfârșitul lunii mai, obligă întreprinderile care renunță la piața reglementată și cumpără gaze naturale de pe piața liberă să plătească devierile financiare neachitate. „Când un consumator iese pe piața liberă și vrea să beneficieze de prețuri mai mici la gaz, povara devierilor trebuie să o ia cu el, dar nu să o lase celorlalți consumatori”, a argumentat ministrul energiei, Victor Parlicov noile reguli.

Cel mai interesant este că piața energetică este liberalizată. Republica Moldova și-a asumat acest lucru față de UE.

Piața gazelor din Republica Moldova este liberalizată și, respectiv oricine își poate lua licență care costă 3200 de leii și poate livra metan consumatorilor.

Legislația prevede asigurarea unui acces transparent la rețelele de transport al gazelor naturale, inclusiv în legătură cu tranzacțiile transfrontaliere și instituirea unor proceduri unice de cooperare dintre operatorii de sistem din Republica Moldova și operatorii de sistem din țările vecine, la capitolul interoperabilitatea și schimbului de date.