Cele 8 proiecte internaționale derulate de USM și noile parteneriate cu universitățile de peste hotare

Universitatea de Stat din Moldova a dat start perioadei de admitere 2021. Prima etapă, cea de depunere a dosarelor, se va desfășura în perioada 19-30 iulie 2021. În cadrul unui interviu, rectorul Universității de Stat, Igor Șarov, vorbește despre parteneriatele și proiectele externe ale USM, un factor cheie în alegerea instituției de învățământ.

Detalii despre admitere USM: admitere.usm.md

„Unele dintre cele mai importante părți pe care întotdeauna le-am avut alături sunt conaționalii noștri, cei care activează în universitățile românești sau în instituțiile cu tangență în ce privește activitatea academică și universitară. Universitatea din București a fost prima instituție cu care am decis să ne resetăm și relansăm activitățile. Un suport important avem de la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), noi fiind interesați și de elaborarea proiectelor de dezvoltare universitară și credem că DRRM, cu deschiderea sa pentru cetățenii RM ne va ajuta să reușim în acest sens.”, declară Igor Șarov.

8 proiecte internaționale

Actualmente la USM derulează 8 proiecte internaționale – 4 proiecte Erasmus+ Consolidarea Capacităților în Învățământul Superior, 2 – cu un buget de peste 900 de mii de euro fiecare, fiind coordonate de USM, 3 proiecte Erasmus+ Acțiunea Jean Monnet și un proiect Horizon 2020, Acțiunile Marie Skłodowska-Curie.

Consorțiile universitare care implementează aceste proiecte internaționale dispun de o vastă experiență în domeniul educației și cercetării și de un considerabil potențial uman.

De subliniat, că Rețeaua de parteneri ai USM în programul de mobilitate Erasmus+ înglobează 66 de instituții de învățământ superior din UE, inclusiv universități din: Franța, Germania, Finlanda, Suedia, Italia, Spania, Polonia, România ș.a. În cadrul acestui program, studenții de la toate ciclurile de studii, cadrele didactice, cercetătorii și personalul administrativ al USM beneficiază de burse de mobilitate academică pe care le realizează la universitățile partenere din EU. La fel, studenții și cadrele academice din instituțiile din UE sosesc la USM pentru a-și efectua mobilitățile în cadrul instituției noastre.

Deși, în contextul pandemiei COVID-19, multe universități partenere din UE au amânat realizarea mobilităților academice, totuși în anul universitar curent a fost realizate 39 de mobilități academice studențești și ale cadrelor academice ale USM și încă 31 sunt în pregătire.

Acorduri cu alte universități

Pe parcursul a 100 de zile, de când a fost instituit în funcție Igor Șarov, au fost încheiate 7 acorduri internaționale de parteneriat cu Universitatea Charles din Praga, Agenția Națională Poloneză pentru Schimb Academic, Moldova-Institut Leipzig, Universitatea Economică Națională Odessa, Asociația Pro-INFO (Râmnicu Sărat, România), A.O. Asociația Generală a Învățătorilor din România, Agenția de Cooperare Transnațională Euroregiunea „Dunărea de Jos”.

Tot acum au fost instituite 5 parteneriate naționale cu Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea de Stat Bogdan „Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CIDE) pe lângă CEC, Camera de Comerț și Industrie a RM și cu Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului Municipal Chișinău.

USM- catalizator

USM este acum pe rol de catalizator al numeroase parteneriate dintre mediul academic, administrativ, economic și social, din țară și de peste hotare, căci investiția eficientă în capitalul uman prin sisteme de educație și formare reprezintă o componentă esențială a strategiei de asigurare a nivelului înalt de creștere economică durabilă, bazată pe cunoaștere și de ocupare a forței de muncă, ceea ce reprezintă esența strategiei elaborate de UE, promovând în același timp împlinirea pe plan personal, coeziunea socială și cetățenia activă, declară Igor Șarov. Iar USM, alături de celelalte instituții superioare din țară, are misiunea de a asigura resurse umane performante necesare unei economii bazate pe cunoaștere, spre care tindem și, pe de altă parte, o modalitate de a diminua riscul excluziunii sociale, adică a excluderii economice, sociale sau politice din comunitate, dar și promovarea valorilor democratice, a cetățeniei active și a dialogului intercultural. Prin urmare, parteneriatele sunt vitale pentru orice universitate la etapa actuală.

#admitere USM #USM #rector USM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.