Unul dintre cele mai importante proiecte din domeniul energiei electrice, care ar asigura independenţa Republicii Moldova faţă de Federaţia Rusă, stagnează de mai bine de zece luni, din cauza unui caiet de sarcini făcut de apropiaţii fostei administraţii Dodon şi a componenţei comisiei de evaluare, ce pare pornită să pună beţe în roate competitorilor români şi să atribuie proiectul către firme din India sau Turcia, scrie presa de specialitate din România.
Potrivit Bursa.ro, este vorba despre construcţia liniei de înaltă tensiune, de 400 kilovolţi, între Chişinău şi Vulcăneşti, care va fi racordată la linia care pleacă din România, de la Isaccea. Prin acest proiect se realizează interconexiunea Republicii Moldova, atât cu sistemul electroenergetic din România, dar şi cu sistemul electroenergetic european, şi se asigură securitatea energetică a statului vecin.
Conform unor informaţii primite de la Chişinău, comisia din cadrul Unităţii Consolidate pentru Implementarea şi Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE) ar fi întocmit deja un raport, din care reiese că, din cele zece firme şi asocieri care au depus oferte anul trecut, au fost selectate doar patru, cinci fiind descalificate pentru neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate, iar una pentru neîndeplinirea criteriilor tehnice. Printre cei cinci ofertanţi care ar fi descalificaţi pe motiv de neeligibilitate se numără şi asocierea română JV (n.red. – joint-venture) Electrica-Electromontaj, pentru un motiv care este unul pur formal, conform lui Victor Parlicov, fostul şef al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a Republicii Moldova.
„În opinia mea, tărăgănarea sau chiar blocarea acestui proces trebuie tratată ca sabotaj şi atentat la securitatea naţională. Mai ales dacă mai luăm în calcul şi barierele legate de aplicarea TVA, care au fost impuse acestor proiecte la sfârşitul anului 2020 şi eliminarea cărora s-a reuşit de abia către mijlocul anului 2021. La fel, mi s-a părut extrem de suspicioasă tentativa descalificare a ofertanţilor cu cele mai joase preţuri. Iar în cazul ofertanţilor din România, argumentele invocate îmi par de ordin pur formal”, a declarat, recent, Victor Parlicov pentru site-ul bani.md.
În prezent, şase din cele şapte linii de tensiune înaltă, care interconectează sistemele electroenergetice ale Republicii Moldova şi Ucrainei, trec prin teritoriul regiunii transnistrene, dintre care patru sunt „legate” într-un nod energetic pe teritoriul Centralei Electrice „Moldovenească” din regiunea transnistreană, cunoscută ca MGRES.
Pentru a nu fi blocaţi şi pentru a lipsi aşa-numitele autorităţi din regiunea transnistreană de posibilitatea de a şantaja autorităţile de la Chişinău este necesară o alternativă. Aceasta este reprezentată de construcţia liniei Vulcăneşti – Chişinău, care va permite importul de energie electrică din România. În afară de cele şase linii care trec prin Transnistria, Republica Moldova mai are o linie care vine din Ucraina, de la Novodnestrovsk (prin Bălţi la Chişinău), dar care nu are capacitatea suficientă pentru a asigura întreaga ţară cu energia electrică necesară.
Potrivit datelor din proiect, linia Isaccea-Vulcăneşti-Chişinău va asigura, împreună cu linia care vine din Ucraina, de la Novodnestrovsk, volumul de energie necesar pentru Republica Moldova, pentru cel puţin următorii zece ani. Anvelopa de consum a Republicii Moldova este de 500MW şi numai linia dintre România şi Chişinău ar putea să acopere acest consum de energie electrică.
• Licitaţie cu dedicaţie, conform datelor din caietul de sarcini
Conform experţilor în energie de peste Prut, achiziţia publică demarată de UCIPE pentru Moldelectrica a fost una suspectă încă de la întocmirea caietului de sarcini şi de la estimarea valorii proiectului respectiv. Proiectul, care va fi finanţat printr-un împrumut luat de la Banca Mondială, a fost estimat la 61 milioane de euro şi ar fi trebuit să fie gata încă din 2019. Mai mult, caietul de sarcini pentru achiziţia publică a fost unul restrictiv pentru firmele din Uniunea Europeană, deoarece impunea o condiţie: participantul trebuia să fi executat un proiect de 20 milioane euro într-un areal din afara ţării de origine, areal care a fost stabilit de reprezentanţii UCIPE şi Moldelectrica într-o zonă în care majoritatea lucrărilor din domeniul energiei electrice au fost efectuate de firme din Turcia sau din Comunitatea Statelor Independente. Cu toate acestea, JV Electrica-Electromontaj a demonstrat că a efectuat o astfel de lucrare în zona respectivă, fiind astfel singura asociere de firme din Uniunea Europeană care îndeplinea criteriul respectiv de eligibilitate pentru participarea la achiziţia publică derulată la Chişinău.
Referitor la preţul estimat de Moldelectrica şi UCIPE – 61 milioane euro, printre cele zece firme participante la achiziţia publică au existat companii care au mers cu ofertele către valoarea respectivă. Astfel, conform informaţiilor primite de la surse din preajma licitaţiei, consorţiul rus ISC Centre of Engineering and Management of Construction of the Unified a depus cea mai mare ofertă din punct de vedere al preţului: 60.900.000 de euro. Dintre ofertele depuse de ceilalţi nouă competitori, cele mai mici sunt ale companiei KEC International Ltd din India – 26.997.967 euro şi JV Electrica-Electromontaj România – 27.029.053 euro. Celelalte companii participante la procedura de achiziţie publică au depus următoarele oferte: TBEA Co LLP – din China a aplicat pentru 49.989.751 euro, Mitaş Energy and Metal Construction INC din Turcia – 31.585.027 dolari, TPEP LLP din Kazakhstan – 51.588.641,46 euro, ASPMK-519 LLP din Kazakhstan – 38.209.917 euro (din care net ar fi 37.254.219 euro), Bozlar Yapi din Turcia – 38.153.733 de euro, Şa-Ra Group din Turcia – 32.438.150,90 euro şi Koc Construction Mekanik ve Electric A.Ş. din Turcia – 52.424.742,42 euro.
În orice procedură de achiziţie publică din Europa, ţinând cont de faptul că restul companiilor au depus oferte situate între 31 milioane euro şi aproape 53 milioane euro, plus oferta de aproape 61 milioane euro a ruşilor, comisia de evaluare ar fi trebuit să analizeze ofertele tehnice ale companiilor care susţin că pot executa lucrările la cel mai mic preţ, pentru a vedea dacă acestea se încadrează în valoarea estimată de reprezentanţii societăţilor respective.
Greşeală materială – observată şi îndreptată de partea română, dar folosită maliţios de membrii comisiei de la Chişinău
În loc să treacă, imediat după 3 noiembrie 2020, la compararea datelor tehnice din ofertele primelor două, trei sau patru clasate prin prisma preţului oferit, UCIPE a solicitat clarificări tehnice în 30 decembrie 2020 şi în 13 ianuarie 2021.
De atunci nu s-a mai întâmplat nimic până la apropierea termenului de expirarea a garanţiei bancare solicitată competitorilor, 2 mai 2021. În urma solicitărilor de clarificare, reprezentanţii asocierii din ţara noastră Electrica-Electromontaj şi-au reverificat toată documentaţia şi au constatat că au comis o greşeală materială atunci când au înscris garanţia bancară. În loc ca aceasta să fie pe numele asocierii – JV Electrica-Electromontaj – aşa cum era stipulat în procedura de achiziţie, era trecută doar compania Electromontaj. Greşeala materială respectivă era însă acoperită de un agreement încheiat între cele două companii din ţara noastră în care se stipula că Electrica recunoaşte garanţia depusă pe numele Electromontaj în proiectele derulate de asocierea dintre ele. Mai mult, reprezentanţii Electromontaj au solicitat Eximbank un document în care să arate că ea va executa la cerere garanţia respectivă în contul JV Electrica-Electromontaj. Documentele respective au fost trimise la Chişinău, deşi comisia de evaluare condusă de Aurelia Samson şi în care mai sunt membri doi directori din cadrul Moldelectrica nu au solicitat acest lucru şi nu au cerut nici clarificări după deschiderea ofertelor, clarificări ce puteau fi cerute în legătură cu garanţia, conform procedurii aprobată de funcţionarii Băncii Mondiale.
Se pare, însă, că specificările trimise de asocierea română au fost un motiv pentru cei de la Chişinău să nu mai în considerare oferta depusă de JV Electrica-Electromontaj ca neîndeplinind condiţiile de eligibilitate. Numai astfel se explică faptul că, în timp ce toţi ceilalţi competitori au primit, înainte de începutul lunii mai, solicitări pentru extinderea valabilităţii scrisorii de garanţie bancară depusă, JV Electrica-Electromontaj nu a primit o astfel de solicitare. Cu toate acestea, partea română şi-a îndeplinit obligaţia, a extins valabilitatea garanţiei şi, odată cu extinderea a îndreptat şi greşeala materială, emiţând scrisoarea de garanţie pe numele asociaţiei: JV Electrica-Electromontaj, după cum ne-au spus surse apropiate situaşiei.
Nici acest aspect nu i-a convins pe cei de la Chişinău că, în speţă, este vorba despre o ofertă serioasă, care îndeplineşte toate criteriile de eligibilitate, şi, conform unor surse de peste Prut, la presiunea Aureliei Samson, ar fi fost întocmit raportul care prevede admisibilitatea a patru oferte: una a firmei din India şi trei aparţinând unor companii din Turcia.
„Documentul respectiv a fost semnat doar de trei din cei cinci membri ai Comisiei. L-au semnat Aurelia Samson şi cei doi directori de la Moldelectrica. Ministrul Energiei nu l-a semnat încă şi probabil nu îl va semna deoarece este interimar, astfel că o decizie va fi luată după învestirea noului guvern de la Chişinău”, afirmă sursele citate.
Cert este că, până atunci, planează suspiciunea cu privire la o nouă licitaţie organizată de unele autorităţi de la Chişinău. O decizie ar fi trebuit să fie luată în 2 august, dar Banca Mondială a fost de acord cu o amânare până în 2 septembrie, deşi autorităţile de la Chişinău au solicitat o amânare de trei luni.
„Din acest motiv, există suspiciuni că trucarea achiziţiei publice ar avea şi acceptul funcţionarului Băncii Mondiale care se ocupă de proiectul respectiv, mai ales că acesta ar avea interes ca Republica Moldova să tragă tot creditul antamat iniţial pentru lucrările respectie – 61 milioane euro, şi nu doar jumătate din sumă, aşa cum sunt cele mai bune oferte depuse. Iar în acest sens argumentăm cu faptul că, imediat după deschiderea ofertelor, s-ar fi dorit ca proiectul să fie atribuit unei firme care a oferit un preţ cu 11 milioane euro mai mare faţă de cea mai bună ofertă făcută de cei de la KEC International Ltd din India”, mai susţin surse de la Chişinău.
Suntem curioşi care va fi deznodământul acestei achiziţii şi ce se va întâmpla cu tentativele repetate de fraudare a procedurii observate de experţii în energie de la Chişinău. Mai ales că noua conducere politică a Republicii Moldova a promis transparenţă totală în privinţa cheltuirii fondurilor de la bugetul de stat şi a celor primite de pe plan extern pentru diferite investiţii.
