Rezervația biosferei „Prutul de Jos”, inclusă în Rețeaua UNESCO va activa în baza unui Regulament aprobat de Guvern

12 Aug. 2021, 17:43
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
12 Aug. 2021, 17:43 // Slider //  MD Bani

În cadrul ședinței de astăzi, 12 august 2021, Guvernul a aprobat Regulamentul de funcționare a Rezervației biosferei „Prutul de Jos”. Noul document va contribui la protecția speciilor de floră și faună și habitatelor acestora, efectuarea de cercetări în sistemul monitoringului global, armonizarea peisajelor geografice și folosirea lor durabilă în scopuri științifice, culturale, turistice, instructive și educaționale.

Regulamentul aprobat de Guvern stabilește obiectivele, scopurile, competențele, bazele activității științifice și economico-financiare ale Rezervației.

În cadrul ședinței de Guvern, ministrul Mediului, Iuliana Cantaragiu, a menționat că, recent, Uniunea Europeană a  propus Republicii Moldova  un proiect,  în cadrul Programului EU4 Environment, privind susținerea activităților pentru dezvoltarea durabilă și protecția ecosistemelor naturale din cadrul Rezervației biosferei „Prutul de Jos”.

Pentru asigurarea funcționării Rezervației sunt necesare cheltuieli administrative în mărime de 7,1 milioane lei, iar în Legea bugetului de stat pentru anul 2021 sunt planificate 4,2 milioane lei. Ministerul Finanțelor a dat aviz pozitiv la o eventuală rectificare a Legii bugetului de stat pentru 2021, privind alocarea mijloacelor financiare suplimentare.

Rezervația biosferei „Prutul de Jos” este amplasată în lunca râului Prut, cuprinde o suprafață totală de peste 14,7 mii de hectare din 9 localități din raionul Cahul, inclusiv terenurile Ocolului Silvic Slobozia. Rezervația a fost inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO a Rezervațiilor Biosferei, recunoscută prin programul „Omul și Biosfera” (MaB), fiind aprobată prin decizia Conferinței Părților UNESCO din 25 iulie 2018.

Realitatea Live

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!