Rezervația biosferei „Prutul de Jos", inclusă în Rețeaua UNESCO va activa în baza unui Regulament aprobat de Guvern

În cadrul ședinței de astăzi, 12 august 2021, Guvernul a aprobat Regulamentul de funcționare a Rezervației biosferei „Prutul de Jos”. Noul document va contribui la protecția speciilor de floră și faună și habitatelor acestora, efectuarea de cercetări în sistemul monitoringului global, armonizarea peisajelor geografice și folosirea lor durabilă în scopuri științifice, culturale, turistice, instructive și educaționale.

Regulamentul aprobat de Guvern stabilește obiectivele, scopurile, competențele, bazele activității științifice și economico-financiare ale Rezervației.

În cadrul ședinței de Guvern, ministrul Mediului, Iuliana Cantaragiu, a menționat că, recent, Uniunea Europeană a propus Republicii Moldova un proiect, în cadrul Programului EU4 Environment, privind susținerea activităților pentru dezvoltarea durabilă și protecția ecosistemelor naturale din cadrul Rezervației biosferei „Prutul de Jos”.

Pentru asigurarea funcționării Rezervației sunt necesare cheltuieli administrative în mărime de 7,1 milioane lei, iar în Legea bugetului de stat pentru anul 2021 sunt planificate 4,2 milioane lei. Ministerul Finanțelor a dat aviz pozitiv la o eventuală rectificare a Legii bugetului de stat pentru 2021, privind alocarea mijloacelor financiare suplimentare.

Rezervația biosferei „Prutul de Jos” este amplasată în lunca râului Prut, cuprinde o suprafață totală de peste 14,7 mii de hectare din 9 localități din raionul Cahul, inclusiv terenurile Ocolului Silvic Slobozia. Rezervația a fost inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO a Rezervațiilor Biosferei, recunoscută prin programul „Omul și Biosfera” (MaB), fiind aprobată prin decizia Conferinței Părților UNESCO din 25 iulie 2018.

#prutul de jos #sedinta #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.

Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.

Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.

În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.

Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.