Republica Moldova va adopta un nou Cod vamal! Unele magazine duty free își vor înceta activitatea

Codul vamal al Republicii Moldova va fi modificat, iar noile prevederi vor intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2023. Cabinetul de miniștri a examinat astăzi proiectul de hotărâre care prevede adoptarea documentului.

Modificarea derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de țara noastră, prin semnarea Acordului de Asociere RM-UE.

Documentul a fost elaborat în baza rezultatelor examinării avizelor amendamentelor deputaților. Acesta presupune:

Ajustarea anumitor noțiuni principale, cum ar fi: biroul vamal de supraveghere, decizie vamală, declarație de origine, exportator, notificare de reexport etc;
modificarea plafonului de retragere a licenței brokerului vamal de la 2 milioane de lei – la 500 mii de lei;
concretizarea faptului că, cursul de schimb valutar aplicat în scopuri vamale reprezintă cursul oficial al leului față de valutele străine stabilit de Banca Națională a Moldovei la momentul apariției datoriei vamale;
simplificarea condițiilor aferente distrugerii mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală, precum și majorarea termenului de la un an la 3 ani, în care titularul de drept este obligat să distrugă mărfurile care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală.

Noul Cod vamal propus pentru adoptare corespunde legislației Uniunii Europene, care prevede posibilitatea existenței magazinelor duty-free doar în aeroporturi, porturi, la bordul aeronavelor și navelor. Astfel, o parte din magazinele duty free din zona de frontiera terestră își vor înceta activitatea la expirarea licenței, și anume la data de 22 decembrie 2022, adică până la intrarea în vigoare a noului Cod vamal.

În același timp, se propune aplicarea garanțiilor de stat asupra agenților economici înregistrați până la data intrării în vigoare a Codului Vamal în zonele economice libere, Portul Internațional Liber „Giurgiulești” și Aeroportul Internațional Liber „Mărculești”, în conformitate cu prevederile actelor ce reglementează zonele respective. Garanțiile respective vor fi extinse și asupra agenților economici care se vor înregistra în perioada 1 ianuarie 2023 – 1 septembrie 2024.

De asemenea, în vederea îmbunătățirii prevederilor din proiectul de lege au fost propuse completări care au drept scop asigurarea unor condiții echitabile mediului de afaceri și aduc claritate reglementărilor vamale, cum ar fi: reducerea amenzii în cazul nedeclarării în termen a mărfurilor, clarificarea noțiunilor de încălcări grave și infracțiuni legate de activitatea economică, dar și actualizarea unor norme din Cod cu prevederile legislației în vigoare la moment.

#duty free #cod vamal #modificari #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.