Un tablou ce imprimă elemente din cultura Republicii Moldova, printre cadourile anului 2020 primite de Klaus Iohannis

Agenția Agerpres precizează că tabloul valorează 115 euro.

Cele mai scumpe cadouri primite anul trecut de preşedintele României sunt: o replică după sabia voievodului Ştefan cel Mare din metal de culoare aurie, cu lungimea de 120 cm şi mâner stilizat, şi o corabie de argint, în casetă de lemn, stilizată, în valoare de câte 300 de euro fiecare.

Valoarea totală a cadourilor primite de şeful statului român anul trecut este de peste 1800 de euro. Obiectele primite au rămas în patrimoniul Administraţiei Prezidenţiale.

Amintim că, în cadrul ultimei vizite la Chişinău, Maia Sandu i-a oferit lui Klaus Iohannis o monedă comemorativă dedicată medicilor: „Medicul meu-eroul meu”, confecționată din argint.

Maia Sandu i-a făcut un cadou lui Klaus Iohannis la sfârșitul vizitei de lucru la Chișinău (VIDEO)

Cele mai scumpe cadouri primite de preşedintele Iohannis sunt o replică după sabia voievodului Ştefan cel Mare din metal de culoare aurie cu lungimea de 120 cm şi mâner stilizat şi o corabie de argint, în casetă de lemn, stilizată, în valoare de câte 300 de euro fiecare (1.460,82 de lei).

#cadouri #Klaus Iohannis #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament