(FOTO) Oamenii din spatele afacerilor de succes! Au construit imperii cunoscute pe întreaga planetă

Deși companiile se bucură de renume, despre fondatorii lor se vorbește prea rar. Dovadă că nu întotdeauna popularitatea unei afaceri înseamnă și faima celui care a înființat-o.

Lipton și Thomas Johnston Lipton

Sir Thomas Johnston Lipton a fost întotdeauna aventuros. Înainte de a începe să vândă ceai, a reușit să lucreze ca contabil la plantație și ca asistent de băcănie. După ce a acumulat experiență, își deschide propriul magazin alimentar, apoi devine proprietarul rețelei și apoi se concentrează pe ceai.

Secretul succesului lui Sir Lipton este simplu: „Vindeți cele mai bune produse la cele mai mici prețuri, valorificați puterea publicității și fiți întotdeauna optimist.”

Alexander McQueen

Alexander McQueen este un designer de modă din Londra, care a lucrat inițial pentru Givenchy. În 2004, el și-a lansat propria linie de îmbrăcăminte pentru bărbați. În primii ani, a lucrat cu jumătate de normă într-un atelier care crea costume de teatru și o mare parte din ceea ce a văzut acolo, a reflectat în colecțiile sale.

Adidas și Adolf Dasler

Adolf Dasler, poreclit „Adi”, a fost un cizmar, un inovator în lumea pantofilor sportivi și omul care a fondat una dintre cele mai populare mărci sportive, Adidas. Inițial, Adolf a colaborat cu fratele său Rudolph, dar din 1948 au început să lucreze independent. Apropo, Rudolph era, de asemenea, cizmar și tot a continuat să facă pantofi pentru sportivi. El și-a numit compania „Puma”.

Tiffany&Co și Charles.L. Tiffany

În 1837, Charles Lewis Tiffany deschide primul magazin împreună cu prietenul său de la școală, luând bani de la tatăl său. Prietenii vând articole de papetărie și suveniruri, dar de-a lungul timpului încep să se specializeze în sticlă și porțelan boem și încep să facă bijuterii. Compania a primit numele familiei „Tiffany and Company” în 1853 după reorganizare.

Sursa: Telegram/antreprenor.md

#popularitate #fondator #companii #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.