Fostul șef al ASP este gata să conlucreze cu organele de anchetă! Zara: Toate acțiunile au fost perfect legale

Fostul șef al Agenției Servicii Publice, Vladislav Zara reacționează la acuzațiile aduse de prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița și actualul director al ASP, Mircea Eșanu cu privire la licitația dubioasă de aproximativ 500 de milioane de lei pentru achiziționarea blanchetelor pentru actele de identitate.

Zara susține că stă la dispoziția organelor de anchetă pentru orice clarificări și că toate acțiunile ASP și ale sale personale au fost perfect legale și în conformitate cu legislația Republicii Moldova, scrie Realitatea.md.

Acesta a expediat în adresa jurnaliștilor o reacție în care vine cu mai multe precizări.

„Nu toți operatorii economici pot participa la astfel de achiziții, deoarece blanchetele actelor de identitate pot fi confecționate doar de către companiile specializate din domeniul „Security Printing Industry”, care confecționează bancnote, hârtii de valoare și acte de identitate, dispunând de certificate ISO din domeniu: ISO 14298, ISO 27001 și ISO. Licitația este una publică și internațională. Achiziția publică este desfășurată prin SIA „M-Tender”. Anunțul de participare a fost publicat în Buletinul Achizițiilor publice la 29 aprilie 2021 – termenul a fost extins de 2 ori. Anunțul de participare a fost publicat mai târziu în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Pentru a asigura transparență în procesul de organizare a achizițiilor publice, la solicitare a societății civile, în grupul de lucru a fost antrenat reprezentantul asociației obștești „AGER””, anunță Zara.

Mai mult, fostul șef al ASP susține că cetățenii vor fi cei care vor avea de suferit în urma stopării licitației.

„Astfel, dacă nu ar fi posibilă achiziționarea suplimentară a carnetelor de pașapoarte în anul 2020 pentru anul 2021, în Republica Moldova putea să fie suspendată temporar eliberarea pașapoartelor sau altor acte de identitate, situația similara având loc în trecut și în unele alte țări, când a fost stopată eliberarea pașapoartelor pe o perioadă de la 3 la 7 luni. Acum, în contextul stopării procedurii licitației internaționale de achiziționare a carnetelor de pașapoarte, Republica Moldova chiar riscă să suspende curând eliberarea pașapoartelor pentru cetățenii săi”, mai adaugă fostul șef.

Amintim că, vineri, Natalia Gavrilița a anunțat, vineri, că ASP a anulat licitația de aproximativ 500 de milioane de lei pentru achiziționarea blanchetelor pentru actele de identitate, permise de conducere și certificate de înmatriculare.

Gavrilița a spus atunci, într-un briefing de presă, că achiziția a fost dubioasă și organizată cu mai multe abateri.

Reacția integrală a fostului șef al ASP poate fi văzută mai jos.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.