Cenzură digitală totală în Europa: Meta și Google interzic reclamele politice înainte de alegeri

Giganții tehnologici Meta (Facebook, Instagram, Threads) și Google (Alphabet – YouTube, Search, Display Ads) au anunțat suspendarea completă a publicității politice, electorale și pe teme sociale în Uniunea Europeană, începând cu luna octombrie 2025. Măsura vine ca reacție la noul Regulament European (UE) 2024/900 privind transparența și targetarea publicității politice (TTPA), care intră în vigoare pe 10 octombrie 2025.

Decizia marchează o schimbare fără precedent în campaniile electorale europene: partidele politice, ONG-urile și mișcările civice nu vor mai putea promova conținut plătit pe cele mai mari platforme online. „Regulamentul introduce cerințe neclare și dificil de aplicat. Pentru a evita greșelile, suspendăm temporar reclamele politice și sociale în UE”, a transmis Meta într-un comunicat. Google a precizat, la rândul său, că „până la obținerea unei clarități juridice complete, nu va mai accepta publicitate politică în niciuna dintre țările Uniunii Europene”.

TikTok, care nu permite oricum publicitate politică plătită, își menține politica actuală, deși platforma rămâne un canal major de influență prin conținut organic și colaborări cu influenceri.

Regulamentul TTPA stabilește, pentru prima dată, reguli unitare la nivel european privind transparența, targetarea și raportarea publicității politice. Orice mesaj plătit capabil să influențeze un proces politic, electoral sau legislativ intră sub incidența legii — chiar dacă nu menționează explicit un partid sau un candidat.

Noile cerințe impun etichetarea clară a reclamelor, identificarea finanțatorilor, publicarea criteriilor de targetare și arhivarea datelor într-un registru european public, accesibil cercetătorilor și jurnaliștilor. Platformele și advertiserii răspund solidar pentru conținutul difuzat, iar nerespectarea regulilor poate atrage amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală.

Totodată, TTPA interzice folosirea datelor sensibile (opinie politică, religie, orientare sexuală), targetarea minorilor și reclamele provenite din afara UE în ultimele trei luni înaintea alegerilor. Platformele vor trebui să răspundă în maximum 48 de ore la cererile autorităților privind transparența.

Deși scopul oficial al TTPA este creșterea transparenței și combaterea manipulării online, decizia Meta și Google are efecte imediate: partidele politice pierd accesul la cel mai eficient instrument de microtargetare electorală, iar comunicarea politică riscă să migreze spre zona gri — influenceri, mesaje mascate și canale închise precum Telegram sau WhatsApp.

Experții avertizează că noile reguli pot lovi în candidații independenți și ONG-urile civice, ale căror campanii pot fi catalogate drept „politice” și blocate automat. În același timp, presa și publisherii locali ar putea deveni principalii beneficiari ai bugetelor electorale redirecționate, însă doar acolo unde există o cultură media consolidată.

Uniunea Europeană prezintă TTPA drept o „lege istorică” menită să protejeze democrația digitală, însă marile platforme aleg, cel puțin temporar, calea retragerii. În lipsa publicității politice asumate, spațiul online european riscă să devină mai opac, iar influența reală să se mute în zonele greu de monitorizat.

#publicitate #Google #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sistemul de asigurări sociale a acumulat un surplus de peste 1,2 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2026, potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale.

În total, în buget au intrat 14,38 miliarde de lei, adică circa 28% din planul anual. Contribuțiile de asigurări sociale au adus 7,01 miliarde de lei, în creștere cu 608,8 milioane de lei sau 9,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Alte venituri au însumat 246,1 milioane de lei, dintre care cea mai mare parte, adică 243,8 milioane de lei, provine din impozitul unic achitat de rezidenții parcurilor IT, în creștere cu 29,9% față de anul trecut.

În același timp, transferurile de la bugetul de stat au constituit 7,12 miliarde de lei. Din această sumă, 4,66 miliarde de lei au fost direcționate pentru plata prestațiilor sociale, iar 2,45 miliarde de lei s-au folosit pentru acoperirea deficitului de venituri proprii.

Cheltuielile totale au ajuns la 13,14 miliarde de lei, în creștere cu 767,6 milioane de lei sau 6,2% față de perioada similară a anului trecut, majoritatea fiind alocate pentru pensii și alte prestații sociale.