Expert economic: Indexarea pensiei nu trebuie să fie mai mică decât creşterea salarială

Dacă pensia va fi indexată mai jos decât creşterea salarială, cu înaintarea în vârstă, pensia pe care o va primi un pensionar va înregistra o scădere. Pentru a nu se crea această discrepanţă, este nevoie ca pensiile să fie majorate cu 40 la sută din suma salariului mediu pe economie. O analiză a indexării pensiilor a fost făcută de expertul în economie, Veaceslav Ioniţă, şi ministrul Muncii şi Protectiei Sociale, Marcel Spatari, care au participat la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Pentru ca pensiile să ajungă la valoarea a 40 de % din salariul mediu pe economie, Ioniţă spune că Guvernul are nevoie de 25 de miliarde de lei, bani de care statul nu dispune, scrie TVR Moldova.

„Dacă creşterea va fi indexată mai jos decât creşterea salarială, şi noi, din nefericire, nu avem posibilitatea să indexăm pensia după nivelul creşterilor salariale, salariile au crescut cu 12 la sută, Dvs. nu aveţi posibiltatea să creşteţi, o veţi creşte mai puţin de 6 la sută. Deci, dacă nu se indexează pensia după creşterea salarială, se întâmplă un lucru foarte urât. Eu i-am zis „linia morţii”. În ce constă ea? Persoana iese la pensie cu 40 de % din salariu, şi după aceasta, cu fiecare an pensia acestuia scade. În acest caz trebuie ori să indexaţi la toţi pensia ca nivelul de salariu şi vă trebuie 25 de miliarde de lei, dar nu îi aveţi. Ori va trebui să aveţi o măsură de sprijin. Pe termen scurt va trebui anual să oferim acest sprijin de solidaritate ca oamenii, care sunt discriminaţi nu că nu au lucrat, dar sunt discriminaţi din simplul motiv că trăiesc mai mult după pensie”, a explicat expertul în economie, Veaceslav Ioniţă în platoul TVR Moldova.

De cealaltă parte, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Marcel Spatari, spune că la moment se încearcă o balansare a pensiilor astfel încât creşterea pensiilor să înregistreze măcar 20 de % din salariul mediu pe economie înregistrat în Republica Moldova.

„25 de miliarde sunt necesari pentru a aduce imediat nivelul pensiilor la 40 % . Noi avem 70% din pensionari care au sub 2000 de lei pensia astăzi. Mai mult decât atât, sub pensia minimă calculată corespunzător cu stagiul lor de cotizare. Două mii de lei, în raport cu nouă mii de lei, cât este salariul mediu pe ţară, reprezintă 22 la sută. Aceste persoane sunt şi mai prost decât în statistica medie. Cineva care are pensie 1500 de lei este la 16 la sută din salariul mediu. Noi acum vrem să-i aducem pe oameni măcar la 23 la sută, înainte ca să facem următorul pas şi să-i stimulăm să crească spre 40 la sută”, a menţional Marcel Spătari.

Precizăm că, Guvernul a definitivat proiectul de creştere a pensiei minime. Astfel, începând cu 1 octombrie 2021, 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, care primeau sub 2000 de lei, vor primi o pensie minimă de 2000 de lei lunar.

În prezent, pensia minimă este de 1.188 de lei. De asemenea, de la 1 octombrie 2021, toţi pensionarii vor beneficia de o indexare cu 3,86% a pensiilor. În această săptămână urmează să fie adoptate hotărârile de Guvern şi proiectele de lege care susţin această majorare de pensii.

#expert economic #majorare #pensie #indexare #bani #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”