(DOC) Trei mașini și donație de mii de euro. Averea noului deputat PAS, cu mandat validat. Funcția deținută anterior

Noul deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Viorel Barda, mandatul căruia a fost validat astăzi de către Curtea Constituțională (CCM), fiind de profesie jurist, indică în declarația sa de avere și interese personale conturi bancare, apartament, câteva mașini și chiar donații generoase, scrie Realitatea.md.

Viorel Barda este de profesie jurist și în prezent este șeful Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului (DGACG). În ultimii doi ani, acesta a indicat un salariu de 81 339 de lei, primiți de la DGACG. Acesta mai indică faptul că, păstrează pe un cont bancar 33 400 de euro, bani pe care spune că i-a primit drept donație.

Candidatul supleat mai indică un salariu al soției de aproape 96 de mii de lei, obținuți la o întreprindere individuală, 6 mii de lei indemnizație de la Primăria Grătiești, precum și 60 de mii de lei de la darea în chirie a unui spațiu.

La capitolul bunuri imobiliare, Barda declară un apartament dobândit în 1999, cu o suprafață de 34 de metri pătrați pe care l-ar fi cumpărat cu doar 5 mii de dolari.

Deputat scrie că deține și trei automobile fabricate în 2000, 2001 și 2005, procurate în 2011 (40 de mii de lei), 2009 (1000 de dolari) și 2014 (6 mii de euro).

#Viorel Barda #donatii #deputat #declarație de avere #PAS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.