Franța cedează în fața Rusiei în „Războiul Șampaniei” și reia exporturile

Industria franceză a șampaniei îi sfătuiește pe producători să reia exporturile spre Rusia, după ce livrările au fost oprite pe parcursul verii ca urmare a așa-zisului, „Război al Șampaniei”, generat de decizia Rusiei de a pune monopol pe numele de „șampanie”, relatează Euronews.

După ce Rusia a aprobat o lege prin care numele de „șampanie” este rezervat în țară doar pentru producătorii de vin spumant local, în iulie, Franța a sistat livrările pe piața rusă. Prin urmare, pentru a putea exporta în Rusia, producătorii francezi din regiunea Champagne, care dă și numele băuturii, trebuie să-și redenumească produsele.

Decizia rușilor vine în ciuda faptului că numele șampaniei franceze este protejat de lege în Uniunea Europeană și Regatul Unit.

În ciuda conflictului, Comitetul Interprofesional pentru Vinul de Champagne a transmis că producătorii de șampanie ar trebuie să reia livrările spre Rusia. Francezii renunță la „blocadă” după ce autoritățile ruse au ignorat mai multe scrisori trimise de miniștri francezi.

Unul dintre motivele date de comitet pentru decizia de a relua livrările este pentru a evita situația în care s-ar ajunge la un conflict la Organizația Mondială a Comerțului și pentru a nu face rău consumatorilor ruși.

„Cel mai important lucru este să reluăm livrările în Rusia. Al doilea cel mai important lucru este să discutăm și să negociem pentru a găsi o soluție bună care să ne permită să ne păstrăm dreptul de a folosi numele”, a spus Charles Goemaere, șeful Comitetului.

#razboiul sampaniei #samoanie #export #Franta #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.