Un start-up românesc anunță că a atras 9 milioane de dolari prin vânzare de criptomonedă. Ce reprezintă Humans

14 Sept. 2021, 11:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
14 Sept. 2021, 11:13 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Un start-up românesc de tehnologie a anunțat că a obținut o finanțare de 9 milioane de dolari prin vânzarea privată de criptomonedă.

„Humans, startup romȃnesc de deep tech, anunţă atragerea unei finanţări de nouă milioane de dolari prin vânzarea privată de criptomonedă. Printre investitorii principali se numără antreprenorul Răzvan Munteanu, unul dintre cei mai activi investitori din zona de blockchain şi Elrond Research, braţul de investiţii a celei mai cunoscute companii de blockchain din România”, anunţă compania.

Anterior, firma lansase „Proof-of-Human”, despre care susținea că este o tehnologie „unică în lume”.

„Planul nostru este să ne continuăm investiţiile în inovaţie astfel încât să putem permite oricui să creeze tot ceea ce îşi poate imagina, fără nicio constrângere legată de timp, spaţiu, buget sau abilităţi, combinând tehnologia blockchain şi Inteligenţa Artificială (AI). Vom face totul bazat pe guvernanţă şi transparenţă pentru toate modelele AI generate pe platforma humans.ai”, a declarat Sabin Dima, CEO Humans.

Humans se prezintă drept o platformă care integrează date şi tehnologie pentru a genera modele AI unice şi a le utiliza ca API (interfaţă de programare a aplicaţiilor) de către comunitatea de afaceri.

Startup-ul susțune că tehnologia sa permite dezvoltatorilor de aplicaţii sa utilizeze modelele AI plătind drepturi într-un mod echitabil atât celor care oferă tehnologie, cât şi date.

„La intersecţia dintre inteligenţa artificială şi tehnologia blockchain se află un univers enorm de oportunităţi. Ne bucurăm să sprijinim iniţiativa Humans de a crea tehnologii şi produse care vor extinde abilităţile oamenilor de a se exprima, coopera şi tranzacţiona în moduri creative”, a declarat Beniamin Mincu, CEO Elrond.

Focusul iniţial al platformei Humans este synthetic media, ce permite crearea vocii, imaginii şi gesturilor unor persoane, fără a mai fi necesară prezenţa fizică numită ADN digital. Pornind de la acest ADN digital se poate crea conţinut audio şi video de la zero cu ajutorul inteligenţei artificiale.

„Studiourile de producţie, agenţiile de publicitate şi orice creator de conţinut pot accesa genomul digital licenţiat, pot crea conţinut media îmbogăţit şi automatiza rezultatele personalizate într-un singur loc. Inovatorii pot publica şi genera bani din A.I. într-un mediu gata de vânzare care se ocupă de gestionarea datelor şi de toate integrarile necesare. Oricine îşi poate licenţia asemănarea digitală, vocea, gesturile, mişcările de dans sau orice altă abilitate, iar creatorii de conţinut pot folosi orice combinaţie pentru a crea actori sintetici şi materiale media foarte personalizate”, a adăugat Dima.

Humans mai spune că are o echipă formată din programatori doctoranzi în computer vision, olimpici internaţionali şi veterani software.

Printre investitorii săi se numără Răzvan Munteanu, Elrond Research şi fondul de investiţii Early Game Ventures.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.