Croaţia ar putea adopta EURO până în 2023: Va fi un mare avantaj

Croaţia este în grafic pentru a adopta euro până în 2023, atât timp cât îndeplineşte criteriile stabilite de Comisia Europeană, a afirmat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene şi responsabil pentru afaceri comerciale. La moment, moneda națională în Croația este kuna croată (HRK), totuși, în multe locuri se acceptă și euro.

„Euro va fi un mare avantaj pentru Croaţia, aşa cum este acum pentru Europa, dar nimeni nu ar trebui să se folosească de adoptarea euro pentru a majora preţurile. Aceste evoluţii trebuie monitorizate şi gestionate cu atenţie”, se arată într-un mesaj al oficialului european postat pe Twitter.

Luni, la o conferinţă desfăşurată la Zagreb, Dombrovskis a avertizat Croaţia că ar trebui să fie precaută privind efectele pandemiei asupra economiei, în special gradul redus de vaccinare, care ar putea determina autorităţile să adopte noi restricţii, deşi ritmul redresării economiei croate este bun

Croaţia va putea introduce euro doar după îndeplinirea tuturor criteriilor de convergenţă. Dacă acestea sunt îndeplinite în 2022, Consiliul UE va decide dacă statul va adera la euro de la 1 ianuarie 2023, a declarat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene.

Şi guvernatorul Băncii Centrale a Croaţiei, Boris Vujcic, declara recent că Zagrebul ar putea îndeplini, mai repede decât se estima, toate criteriile pentru aderarea la zona euro, chiar dacă preconizează în continuare să adopte moneda unică la 1 ianuarie 2023, scrie Agerpres.

Suspendarea temporară a limitei de deficit pentru statele membre ale Uniunii Europene, din cauza pandemiei de coronavirus, ar trebui să ajute Croaţia să bifeze, mai repede decât s-a estimat, o condiţie cheie pentru a deveni ţară membră a zonei euro, a apreciat Boris Vujcic.

Croaţia, ţară care se bazează pe veniturile din turism mai mult decât orice alt stat membru UE, a fost afectată de restricţiile de călătorie introduse în contextul pandemiei de coronavirus. Chiar dacă Croaţia va reîncepe să reducă datoria publică în acest an, deficitul bugetar se va diminua mai puţin decât se preconiza, din cauza pandemiei.

„Avem o situaţie în acest an în care Comisia Europeană a suspendat procedurile de deficit excesiv pentru toate statele membre. În acest context, trebuie să ne gândim la data de aderare la zona euro a Croaţiei”, a spus Boris Vujcic, la o reuniune a guvernatorilor băncilor centrale.

Nu există semnale „în acest moment” că procedura de deficit excesiv va fi introdusă pentru Croaţia, a mai spus Boris Vujcic.

Ţările candidate la aderarea la zona euro trebuie să dovedească soliditatea finanţelor publice, că inflaţia este sub control şi cursul de schimb este stabil înainte de a putea trece la moneda unică.

La mijlocul anului trecut, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că Bulgaria şi Croaţia au fost acceptate să se alăture ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb – n. r.), o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro.

Bulgaria şi Croaţia vor trebui să stea cel puţin doi ani în ERM-2 înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro.

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.

#croatia #zona euro #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.