Circa 2 mln de oameni își pierd anual viața din cauza accidentelor de muncă. Programul de lucru excesiv, cel mai GRAV

În 2016, la nivel mondial, bolile și accidentele la locul de muncă au luat viața a aproape două milioane de persoane, asta arată datele unui raport întocmit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Internațională a Muncii (OIM).

Astfel, anul, din cauza accidentelor la locul de muncă și-au pierdut viața 1,9 milioane de persoane.

Potrivit documentului „Estimări comune OMS/OIM privind morbiditatea și vătămările profesionale, 2000-2016. Raport de monitorizare globală ”, majoritatea deceselor legate de muncă sunt rezultatul bolilor respiratorii și cardiovasculare. Bolile netransmisibile reprezintă 81% din decese. Cele mai frecvente cauze de deces au fost insuficiența pulmonară cronică acută (450.000 de decese), accidentul vascular cerebral (400.000) și bolile coronariene (350.000).

Studiul arată că programul de lucru excesiv este cel mai grav risc, cu aproximativ 750.000 de decese asociate. 450.000 de persoane au murit ca urmare a expunerii la poluarea aerului (particule, gaze și vapori). Printre alte pericole profesionale se numără: expunerea lucrătorilor la poluarea aerului, astmageni, agenți cancerigeni, ergonomie și zgomot.

„Este șocant faptul că munca a ucis literalmente atât de mulți oameni”, spune directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Raportul nostru este un apel de trezire către guverne și întreprinderi pentru a consolida și proteja sănătatea și siguranța lucrătorilor, îndeplinind în același timp angajamentele noastre privind accesul universal la serviciile de sănătate a muncii.”

Bolile legate de muncă și accidentele de muncă pun presiuni inutile asupra sistemelor de sănătate, reduc productivitatea și pot avea un impact catastrofal asupra veniturilor gospodăriilor, avertizează autorii raportului.

La nivel global, rata deceselor legate de muncă a scăzut cu 14% între 2000 și 2016. Cu toate acestea, numărul deceselor cauzate de boli de inimă și accident vascular cerebral, cauzate de orele de lucru excesive, a crescut cu 41 la sută și, respectiv, cu 19 la sută.

Pentru a reduce numărul accidentelor de muncă, raportul subliniază necesitatea dublării eforturilor pentru a asigura sănătatea la locul de muncă, siguranța, stabilitatea și justiția socială. Accentul ar trebui să fie pe îmbunătățirea sănătății la locul de muncă și a performanței serviciilor de sănătate în muncă.

După cum s-a menționat în raport, incidența bolilor asociate activităților de muncă poate fi mai mare, deoarece gradul de afectare a sănătății oamenilor de către o serie de factori de risc profesional încă nu a fost evaluat. În plus, datele privind incidența pot crește în estimările viitoare, având în vedere impactul pandemiei COVID-19.

Pentru fiecare factor de risc, raportul oferă un set specific de măsuri preventive pentru a ghida guvernele în interacțiunea cu angajatorii și lucrătorii. Raportul integral poate fi accesat aici.

La data de 4 martie 2021, în scopul protecției sănătății angajaților, în caz de boală și accidente la locul de muncă, Republica Moldova s-a aliniat la Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind serviciile de sănătate ocupațională. Convenția nr. 161 obligă statele membre să dezvolte treptat serviciile de sănătate ocupațională pentru toți lucrătorii.

Potrivit Elenei Carchilan, șef al Inspectoratului Muncii al Sindicatelor, crearea și implementarea Serviciului sănătate ocupațională va contribui la îmbunătățirea asistenței medico-sanitare a angajaților, condițiilor de muncă, stării de sănătate a angajaților, la constatarea exactă a bolilor profesionale, a morbidității cu incapacitatea temporară de muncă, traumatismului în muncă și prin urmare, va contribui la sporirea sănătății populației.

Conform datelor Inspectoratului de Stat al Muncii, pe parcursul anului 2020 în urma accidentelor de muncă produse în Republica Moldova au avut de suferit 451 de persoane. Din totalul de 438 de evenimente de accidentare comunicate, inspectorii de muncă din autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale au cercetat 132 cazuri de accidentare, soldate cu 63 accidente mortale.

#accidente de munca #program excesiv #OIM #riscuri profesionale #OMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.