Expert despre birocrați: cheltuieli inutile de 2 miliarde lei și daune economiei naționale de zeci de miliarde lei

În ultimii 10 ani populația țării s-a redus cu 343 mii locuitori, de la 2,93 milioane în 2011 la 2,6 milioane în prezent. Această reducere este determinată de doi factori: natalitatea redusă și migrația sau mai bine spus, fuga peste hotarele țării. În același timp numărul de birocrați din țară a crescut cu 3,5 mii persoane de la 51,2 mii în 2011 la 54,8 mii în prezent, scrie pe blogul său, expertul economic Veaceslav Ioniță.

Drept consecință, dacă în 2011 la o mie de locuitori reveneau 17,6 birocrați, atunci în prezent acest indicator a crescut cu peste 20% și avem deja 21,4 birocrați la o mie de locuitori. Altfel spus, în mediu la fiecare o mie de persoane numărul de birocrați s-a majorat cu aproape 4 persoane.

În ultimii 10 ani salariul mediu în sistemul public de administrare a crescut de 3 ori de la 3 mii lei salariul net lunar în 2011 la 9 mii lei în prezent. Dacă ținem cont de toate plățile suplimentare aferente salariului, plus primele și alte adausurile la salarii, precum și spațiul de oficiu și alte cheltuieli cu forța de muncă, ajungem la concluzia că întreținerea unui birocrat ne costă nu mai puțin de 200 mii lei anual.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în ultimii 10 ani numărul birocraților a crescut cu 3,5 mii persoane, cea ce a dus la umflarea aparatului birocrat cu 10 mii persoane. De asemenea, conform relatărilor expertului, costurile directe de întreținere a acestui număr suplimentar și inutil de birocrați se ridică la minim 2 miliarde lei anual.

Daunele provocate de birocrații inutili se ridică la zeci de miliarde de lei anual

În viziunea lui Ioniță, costurile cu întreținere a birocraților inutili este partea mică a problemei. Adevărata catastrofă este dauna anuală provocată de acești birocrați, care din ”plictiseală” strangulează mediul de afaceri și sunt un focar de corupție în societate.

Potrivit lui, chiar dacă a fost redus numărul organelor de control, numărul birocraților nu a fost redus.

Moldova a avut 68 organe de control, iar în prezent numărul lor a fost redus la mai puțin de 20. Organele de control au fost reduse, dar nu birocrații, care se ocupau cu controlul. Doar în ultimii 4 ani, numărul de acte permisive în Moldova s-au redus de 3 ori sau cu 300 acte permisive de la 450 în trecut la mai puțin de 150 în prezent. Mii de persoane se ocupau cu o activitate inutilă și nocivă de oferirea de permisiuni pentru anumite genuri de activitate. Funcția lor la o mică analiză s-a adeverit a fi inutilă și în consecință a fost lichidată. Însă birocrații au rămas în birourile lor, chiar dacă funcția a fost lichidată. Evident toate miile de persoane, care au pierdut dreptul de a controla sau a permite ceva, au rămas în funcție și tot ce fac ei acum, caută soluții noi de a ”mulge” businessul de bani.

Daunele provocate de acești birocrați rămași în funcție, după lichidarea ”funcției” se ridică la zeci de miliarde lei anual.

Aceste daune se manifestă prin: lipsa de investiții în Moldova, fuga oamenilor peste hotare, închiderea de afaceri din cauza corupției, prețurile exagerate din cauza monopolurilor protejate de birocrați și alte costuri suportate de societate.

În același articol, Veaceslav Ioniță se întreabă de ce Moldova are nevoie de două agenții de reglementare cu buget comun de 110 milioane lei anual.

Un exemplu în acest sens de aparat excesiv de birocrați servesc cele două agenții de reglementare. Una în domeniul energetic, alta în cel al telecomunicațiilor. Pentru ce Moldovei două agenții de reglementare a pieței și separarea piețelor? Ori mecanismul de reglementare aste același indiferent de piață.

În viziunea expertului, această problemă are o soluție simplă: crearea unei singure Agenții de Reglementare a Piețelor.

În cazul unificării acestor agenții, costurile se vor optimiza cu cel puțin 25%, cea ce înseamnă minim 25 milioane lei economii anuale. Aici nu am ținut cont de revizuirea competențelor inutile atribuite agențiilor, care provoacă costuri suplimentare atât directe cât și indirecte.

#birocrati #expert economic #daune #cheltuieli #Veaceslav Ioniță

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de SUA asupra băncilor rusești au forțat companiile din Rusia să adopte scheme mai complicate și uneori dubioase pentru efectuarea plăților către furnizorii chinezi, în condițiile în care China rămâne principalul partener comercial al Rusiei.

Pe 21 noiembrie, peste 50 de bănci rusești, inclusiv cele care mai permiteau transferuri directe către China, au fost incluse pe lista de sancțiuni a SUA. Ca răspuns, au devenit tot mai populare serviciile agenților chinezi de plată, care facilitează transferurile prin metode neconvenționale.

„O companie chineză îți propune să plătești în ruble în baza unui contract de agent, iar de restul procesului de transfer se ocupă ei”, explică un importator rus care a adoptat această metodă încă din octombrie. El susține că plățile pentru bunuri precum haine și încălțăminte din fabricile chineze au fost finalizate în doar două zile, notează The Moscow Times.

Consultanții în comerț exterior explică faptul că aceste scheme implică de obicei compensări reciproce între agenții chinezi și exportatorii ruși. În acest caz, transferurile sunt gestionate prin acorduri între părți, minimizând riscurile. Comisioanele percepute de agenți variază între 2,5% și 3% pentru bunuri nesancționate, ajungând până la 15% pentru produse sancționate sau cu utilizare dublă.

Pentru unele bănci rusești sancționate, agenții chinezi oferă comisioane de doar 1%, utilizând veniturile din exportul de materii prime rusești. Totuși, această schemă este aplicabilă doar în anumite regiuni ale Chinei și în anumite bănci care gestionează astfel de tranzacții.

O parte dintre agenți operează prin așa-numitele „scheme cargo”, aducând bunuri în Rusia fără documente legale sau prin metode de contrabandă. După sancțiunile din noiembrie, aceste metode au devenit aproape inevitabile pentru importatorii de produse sancționate sau cu dublă utilizare.

Pentru a reduce riscurile, agenții oferă asigurări împotriva pierderii sau confiscării mărfurilor, însă costul acestora poate ajunge la 15% din valoarea bunurilor. „Dacă vrei să aduci un drone avansat din China, aceasta ar putea fi cea mai sigură opțiune”, a declarat un importator.

Pentru cei care importă produse nesancționate, o altă problemă este deprecierea abruptă a rublei. Devalorizarea monedei rusești cu peste 10% a dus la oprirea temporară a livrărilor din partea unor platforme comerciale chineze și la întârzieri anunțate de furnizori, ceea ce complică și mai mult situația importurilor în Rusia.