Topul principalelor centre financiare globale

New York a rămas principalul centru financiar global, în timp ce Londra şi-a păstrat locul doi, iar oraşele din China au înregistrat scăderi în clasament.

Rezultatele din indicele Global Financial Centres (GFCI), publicat de Z/Yen Group în parteneriat cu China Development Institute, constituie o mare uşurare în special pentru City of London, care încearcă să recâştige terenul pierdut după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, scrie Agerpres.

În privinţa centrelor fintech (tehnologie financiară), New York şi Shanghai şi-au păstrat primele poziţii, în timp ce Londra a urcat două poziţii, ajungând pe locul trei.

„Performanţa relativ solidă a New York-ului şi Londrei sugerează că sectoarele financiare din aceste oraşe au reuşit să-şi sprijine performanţa în pofida schimbărilor radicale în modul de lucru din ultimele 18 luni”, informează GFCI.

Pe locurile trei şi patru sunt Hong Kong şi Singapore, ambele pierzând 25 de puncte în clasament.

„Vedem două tendinţe: încredere în redresare în economiile din America de Nord şi Europa Occidentală, după şocul provocat de pandemie în 2020, şi o stabilizare a centrelor din regiunea Asia-Pacific. Competiţia rămâne strânsă rândul primelor clasate”, a apreciat Michael Mainelli, preşedinte executiv al Z/Yen.

Din Europa, sunt prezente în topul primelor 20 de centre financiare globale oraşele Paris (10) Frankfurt (14), Amsterdam (17) şi Geneva (20).

Luna aceasta, grupul de lobby financiar TheCityUK a sfătuit guvernul Marii Britanii să reducă impozitele pentru bănci şi să facă mai uşoară angajarea de personal de peste hotare, pentru a ajuta în următorii cinci ani Londra să-şi recâştige prima poziţie în clasamentul privind principalele centre financiare globale, ocupată acum de New York.

„După unele statistici, Regatul Unit pierde teren: Londra este depăşită în fiecare an de New York, în topul principalelor centre financiare globale, în timp ce alte centre se consolidează”, susţine TheCityUK.

Centrul financiar american a depăşit Londra în 2018, iar New York-ul domină listările bursiere.

„Prin urmare, Marea Britanie trebuie să-şi îmbunătăţească competitivitatea internaţională pentru a redeveni principalul centru financiar global”, se arată în document.

Ministerul de Finanţe pregăteşte reforme pentru a face piaţa londoneză de capital mai competitivă iar TheCityUK a anunţat un obiectiv pe cinci ani pentru ca Londra să-şi depăşească rivalii, prin reducerea impozitelor, vize şi alte reglementări.

Devenind un hub global pentru datele financiare, investiţii sustenabile şi gestionarea riscurilor vor fi cruciale pentru a ajuta Regatul Unit să-şi recâştige poziţia, apreciază TheCityUK.

Cea mai importantă problemă peste firmele financiare este să poată face angajări din întreaga lume, consideră şeful TheCityUK, Miles Celic.

#centru financiar global #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².