Topul principalelor centre financiare globale

New York a rămas principalul centru financiar global, în timp ce Londra şi-a păstrat locul doi, iar oraşele din China au înregistrat scăderi în clasament.

Rezultatele din indicele Global Financial Centres (GFCI), publicat de Z/Yen Group în parteneriat cu China Development Institute, constituie o mare uşurare în special pentru City of London, care încearcă să recâştige terenul pierdut după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, scrie Agerpres.

În privinţa centrelor fintech (tehnologie financiară), New York şi Shanghai şi-au păstrat primele poziţii, în timp ce Londra a urcat două poziţii, ajungând pe locul trei.

„Performanţa relativ solidă a New York-ului şi Londrei sugerează că sectoarele financiare din aceste oraşe au reuşit să-şi sprijine performanţa în pofida schimbărilor radicale în modul de lucru din ultimele 18 luni”, informează GFCI.

Pe locurile trei şi patru sunt Hong Kong şi Singapore, ambele pierzând 25 de puncte în clasament.

„Vedem două tendinţe: încredere în redresare în economiile din America de Nord şi Europa Occidentală, după şocul provocat de pandemie în 2020, şi o stabilizare a centrelor din regiunea Asia-Pacific. Competiţia rămâne strânsă rândul primelor clasate”, a apreciat Michael Mainelli, preşedinte executiv al Z/Yen.

Din Europa, sunt prezente în topul primelor 20 de centre financiare globale oraşele Paris (10) Frankfurt (14), Amsterdam (17) şi Geneva (20).

Luna aceasta, grupul de lobby financiar TheCityUK a sfătuit guvernul Marii Britanii să reducă impozitele pentru bănci şi să facă mai uşoară angajarea de personal de peste hotare, pentru a ajuta în următorii cinci ani Londra să-şi recâştige prima poziţie în clasamentul privind principalele centre financiare globale, ocupată acum de New York.

„După unele statistici, Regatul Unit pierde teren: Londra este depăşită în fiecare an de New York, în topul principalelor centre financiare globale, în timp ce alte centre se consolidează”, susţine TheCityUK.

Centrul financiar american a depăşit Londra în 2018, iar New York-ul domină listările bursiere.

„Prin urmare, Marea Britanie trebuie să-şi îmbunătăţească competitivitatea internaţională pentru a redeveni principalul centru financiar global”, se arată în document.

Ministerul de Finanţe pregăteşte reforme pentru a face piaţa londoneză de capital mai competitivă iar TheCityUK a anunţat un obiectiv pe cinci ani pentru ca Londra să-şi depăşească rivalii, prin reducerea impozitelor, vize şi alte reglementări.

Devenind un hub global pentru datele financiare, investiţii sustenabile şi gestionarea riscurilor vor fi cruciale pentru a ajuta Regatul Unit să-şi recâştige poziţia, apreciază TheCityUK.

Cea mai importantă problemă peste firmele financiare este să poată face angajări din întreaga lume, consideră şeful TheCityUK, Miles Celic.

#centru financiar global #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.