Peste 45% din beneficiarii programelor de suport lansate de ODIMM sunt tineri. Cum sunt încurajați să lanseze afaceri

Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) oferă o gamă largă de mecanisme de suport antreprenorial pentru tinerii din Republica Moldova care vor să inițieze propriile afaceri. Cu acest mesaj a venit directorul general ODIMM, Iulia Costin, în cadrul workshop-ului: „Stimularea Culturii Antreprenoriale în Rândul Tinerilor. Oportunități și Obstacole”, organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

„Pe parcursul anilor, ODIMM a elaborat și implementează numeroase programe, proiecte și instrumente de suport, care au drept scop integrarea tinerilor din Republica Moldova în circuitul economic, prin dezvoltarea competențelor antreprenoriale și susținerea financiară pentru lansarea și dezvoltarea unei afaceri sustenabile. Din numărul total al beneficiarilor programelor de suport, gestionate de ODIMM, peste 45% sunt persoane tinere” a subliniat Iulia Costin.

În context, a fost evidențiat faptul că ODIMM implementează din anul 2019 o inițiativă de suport dedicată în exclusivitate persoanelor tinere – Programul „Start pentru Tineri”, prin intermediul căruia 240 de tineri au fost susținuți financiar pentru a-și deschide propriile afaceri, iar peste 2 000 au primit educație antreprenorială.

De asemenea, până la sfârșitul anului curent se planifică lansarea Programului de suport și mentorat pentru întreprinderile sociale care va facilita lansarea și dezvoltarea afacerilor sociale și angajarea, inclusiv, a tinerilor din păturile social-vulnerabile și cu dezabilități, în special din zonele rurale.

„ODIMM va continua să susțină implicarea tuturor grupurilor sociale în ecosistemul economic și să creeze oportunități palpabile de creștere pentru ÎMM-urile sociale. Crearea oportunităților pentru tineri și suportul oferit antreprenorilor în spiritul bunăstării sociale generale este cel mai bun mijloc de combatere a dezavantajelor pe piața muncii și a excluziunii sociale, în general. Grupurile dezavantajate pot pune la dispoziție economiei resurse prețioase, care necesită a fi valorificate în beneficiul tuturor și pentru o economie competitivă și sustenabilă”, a concluzionat directorul ODIMM, Iulia Costin.

Participanții la eveniment au abordat subiecte privind politicile economice și oportunitățile tinerilor în materie de antreprenoriat social prin prisma cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și dezvoltarea educației financiare în rândul tinerilor în Republica Moldova.

Evenimentul a fost organizat de către stagiari și tinerii cercetători participanți în cadrul programelor #StagiuIPRE2021 și #YoungFellowsIPRE2021 în cadrul proiectului IPRE „Schimbarea începe cu tine! – #BetheChange: Tinerii pentru Europenizarea Republicii Moldova”, implementat în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerul Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.

#odimm #antreprenori #program #suport #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.