Cine este noua judecătoare la CtEDO din partea Republicii Moldova? A fost aleasă cu votul a 122 de membri

Directorul Institutului Național al Justiției, Diana Scobioală este următorul judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) din partea Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de către avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, scrie Realitatea.md.

Candidatura acesteia a fost votată de către 122 de membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, a obținut 102 voturi.

Diana Scobioală are studii în drept, la Universitatea de Stat și studii postdoctorat la Academia de Științe a Moldovei. Este conferențiar universitar și formator la INJ, iar din 2012, îndeplinește și funcția de coordonator naţional al Programului HELP al Consiliului Europei, un program pentru formarea juriştilor.

Amintim că, Guvernul, la începutul lunii februarie curent a aprobat trei candidați la funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea Republicii Moldova. Este vorba despre Diana Scobioală, Vladimir Grosu și Nicolae Eșanu. Ei au acumulat cel mai mare punctaj în cadrul celei de-a doua etape a Concursului național pentru desemnarea candidaților pentru suplinirea postului de judecător la CtEDO, desfășurat la 27 ianuarie curent.

Ulterior, din cele trei candidaturi ale Republicii Moldova, propuse la funcția de judecător la Comisia Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), două au fost selectate de instituția europeană, recomandând țării noastre să aleagă una din cele două candidaturi.

Este vorba de candidatura Dianei Scobioală și alui Vladimir Grosu, ambii fiind calificați cu punctaje similare.

#voturi #diana scobioala #judecatoare #Republica Modova #CtEDO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.

#rezerve #euro #BNM