Cine este noua judecătoare la CtEDO din partea Republicii Moldova? A fost aleasă cu votul a 122 de membri

28 Sept. 2021, 18:17
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
28 Sept. 2021, 18:17 // Actual //  MD Bani

Directorul Institutului Național al Justiției, Diana Scobioală este următorul judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) din partea Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de către avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, scrie Realitatea.md.

Candidatura acesteia a fost votată de către 122 de membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, a obținut 102 voturi.

Diana Scobioală are studii în drept, la Universitatea de Stat și studii postdoctorat la Academia de Științe a Moldovei. Este conferențiar universitar și formator la INJ, iar din 2012, îndeplinește și funcția de coordonator naţional al Programului HELP al Consiliului Europei, un program pentru formarea juriştilor.

Amintim că, Guvernul, la începutul lunii februarie curent a aprobat trei candidați la funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea Republicii Moldova. Este vorba despre Diana Scobioală, Vladimir Grosu și Nicolae Eșanu. Ei au acumulat cel mai mare punctaj în cadrul celei de-a doua etape a Concursului național pentru desemnarea candidaților pentru suplinirea postului de judecător la CtEDO, desfășurat la 27 ianuarie curent.

Ulterior, din cele trei candidaturi ale Republicii Moldova, propuse la funcția de judecător la Comisia Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), două au fost selectate de instituția europeană, recomandând țării noastre să aleagă una din cele două candidaturi.

Este vorba de candidatura Dianei Scobioală și alui Vladimir Grosu, ambii fiind calificați cu punctaje similare.

17 Nov. 2026, 09:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 09:42 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să aloce 2,6 miliarde de lei pentru plata compensațiilor la energie în anul 2027, potrivit proiectului Legii bugetului de stat. Banii vor fi direcționați către gospodăriile eligibile sub formă de plăți monetare, în cadrul mecanismului de reducere a vulnerabilității energetice.

Conform documentului, Fondul de reducere a vulnerabilității energetice va beneficia de o finanțare totală de 2,65 miliarde de lei. Din această sumă, 2,6 miliarde de lei vor fi transferate către bugetul asigurărilor sociale de stat pentru achitarea compensațiilor la energie, iar alte 50 de milioane de lei sunt prevăzute pentru măsuri de eficiență energetică în sectorul rezidențial.

Raportată la întregul an, suma destinată compensațiilor monetare reprezintă echivalentul a aproximativ 217 milioane de lei lunar. Aceasta este însă o medie aritmetică or, plățile efective ar urma să depindă de calendarul sezonului rece, de numărul beneficiarilor și de cuantumul sprijinului acordat fiecărei gospodării.

Separat, Guvernul pregătește o rezervă financiară de 100 de milioane de lei pentru acoperirea eventualelor majorări ale tarifelor la resursele energetice consumate de instituțiile bugetare. Fondurile vor putea fi repartizate autorităților publice în funcție de necesități, prin hotărâri de Guvern.

Totodată, proiectul bugetului prevede 395,4 milioane de lei pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică în sectorul rezidențial, inclusiv cele 50 de milioane de lei provenite din Fondul de reducere a vulnerabilității energetice. Aceste investiții urmăresc reducerea consumului de energie și îmbunătățirea performanței energetice a locuințelor.