La ce vârstă pleacă tinerii din casa părinților în Europa

În diferite state europene tinerii pleacă din casa părinților la vârste diferite. În top este Muntenegru unde tinerii pleacă la vârsta 33,3 de ani.

Pe locul doi este Croația – 32,4 ani urmată de Italia – 30,2 ani, Portugalia – 30 de ani, Spania – 29,8 ani, Marea Britanie – 28,6 ani, Olanda – 24,3 de ani, Franța – 24 de ani Germania – 23,8 ani, iar pe ultimele locuri sunt Finlanda, Danemarca și Suedia de unde tinerii pleacă din casa părinților la vârsta 22 de ani, 21,2 ani și 17,5 ani.

Datele Eurostat arată că în România tinerii români părăsesc casa părintească la o vârstă medie de aproape 28 de ani.

În ceea ce privește diferențele de vârstă la care tinerii pleacă din casa părinților, În topul celor mai mari diferenţe de gen a urmat Bulgaria (4,2 diferenţă între femei şi bărbaţi) cu bărbaţii care s-au mutat la 32 şi femeile la 27,8 ani, urmată de Croaţia, al treilea cel mai mare decalaj de gen, de 3,1 ani.

Suedia, Luxemburg şi Estonia au înregistrat cele mai mici decalaje de gen, cu 0,1, 0,4 şi respectiv 0,5 ani diferenţă între bărbaţii tineri şi femeile care părăsesc casa părintească. Decalajul de gen a fost mai pronunţat în ţările în care tinerii au părăsit casa parentală mai târziu şi mai puţin pronunţat în ţările în care au plecat mai devreme.

#pleacă #vârsta #tinerii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.