Recoltă record de GRÂU pentru ultimii 30 de ani. Ce roadă avem în acest an

În Republica Moldova, în acest an s-au colectat 1,551 mln tone de grâu, cu 1 mln mai mult față de anul trecut. Este o recoltă record pentru ultimii 30 de ani, a precizat Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, transmite IPN.

Potrivit lui Vasile Șarban, în anul curent au fost recoltate și 260,6 mii tone de orz și 88,7 mii tone de rapiță.

De asemenea, secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a menționat că, recolta sporită de cereale din anul curent se datorează ploilor abundente, dar și tehnologiilor moderne de cultivare și soiulor performante de cereale. Cu siguranță, această recoltă bogată va permite asigurarea securității alimentare a țării, a menționat Vasile Șarban.

În ceea ce privește scumpirile la pâine din ultima perioadă, Vasile Șarban a spus că sunt majorări la nivel global, în regiune, nu doar în Republica Moldova, și acestea sunt cauzate de cheltuielile pentru energie electrică și pentru materia primă.

„Dacă grâul se scumpește la bursa internațională de la Paris, înseamnă că se scumpește peste tot. Și dacă s-a scumpit peste tot, atunci și morile cumpără grâul la preț scumpit, făina este mai scumpă, respectiv, și pâinea și produsele de panificație se vând mai scump,” a explicat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Ministerul examinează posibilitățile de a interveni pe piața internă a cerealelor pentru a nu admite și alte scumpiri ale pâinii. „Statul este obligat să asigure securitatea alimentară a țării. Vrem să mărim cantitatea de grâu în rezerva de stat. Iată aici poate interveni statul, să facă achiziții de grâu, să le depoziteze și, în caz de necesitate, statul poate scoate din rezerva de stat și poate interveni pe piață”, a precizat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

#recolta #record #grau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.