Agricultura salvează economia Moldovei. Ce domenii țin țara pe linia de plutire

Economia Republicii Moldova va avea o creștere de 9,2% la sfârșitul anului 2021 și va înregistra o valoare de 237,2 miliarde de lei, potrivit estimărilor făcute de Institutul Național de Cercetări Economice.

Moldova, în pofida incertitudinii asociate alegerilor parlamentare din iulie a acestui an și a dezvoltării pandemiei COVID-19, în ianuarie-iunie s-a înregistrat o creștere economică avansată. În această perioadă, PIB-ul a crescut cu 11,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, depășind nivelul trimestrelor I-II din 2019. Dinamica principalilor indicatori economici din această perioadă a condus la o revizuire a estimărilor de creștere a PIB, comparativ cu prognozele făcute la începutul anului”, se arată în prognoza INCE.

Creșterea economie se datorează activității economice din – industrie, în special în sectoarele orientate spre export (vinificație, producția de echipamente electrice, mașini și echipamente, mobilier), comerț, transport, construcții, informare și comunicare, etc. În prima jumătate a anului, VAB în sectorul agricol a scăzut, în același timp, condițiile climatice favorabile și volumul de producție în a doua jumătate a anului vor asigura o contribuție impresionantă a industriei la creșterea PIB-ului în acest an.

Experții subliniază că volumul ridicat de producție agricolă va servi drept un alt stimul pentru industrie, care, la rândul său, este influențat pozitiv atât de factori interni, cât și externi – deblocarea rețelelor de aprovizionare cu materii prime, creșterea economiei mondiale și, direct, poziția economică favorabilă a principalilor parteneri economici, creșterea consumului intern și stimularea politicii monetare și fiscale.

În ultima prognoză, FMI și-a menținut la 5,9% nivelul de creștere economică a Republicii Moldova pentru anul 2021.

Anterior, Banca Mondială a îmbunătățit prognoza pentru creșterea economiei moldovenești pentru următorii 3 ani, în 2021 – de la 3,8% la 6,8%, în 2022 cu 0,2 puncte procentuale – de la 3,7% la 3,9%, iar în 2023 – cu 0,6 puncte procentuale – de la 3,8% la 4,4%. Totodată, BERD a majorat prognoza de la 3,5% la 4,5%, iar în 2022 se așteaptă ca economia țării să crească cu 4%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în șase luni ale anului 2021 PIB-ul a fost de 104,2 miliarde de lei, cu 11,7% mai mare comparativ cu perioada simulară a anului precedent.

Bugetul Moldovei pentru 2021 a fost întocmit ținând cont de creșterea economică de 4,7%. Ulterior, prognozele macroeconomice au fost revizuite, iar Ministerul Economiei a anunțat o creșterea reală a PIB-ului în 2021 de 6%.

#cretere #buget #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul comercial dintre SUA și China escaladează din nou. Ministerul Finanțelor din China a anunțat majorarea tarifelor vamale pentru importurile din Statele Unite de la 84% la 125%, ca răspuns la ultimele măsuri agresive impuse de Washington. Într-un mesaj cu subînțeles clar, autoritățile chineze au transmis că nu vor mai răspunde provocărilor viitoare venite din partea fostului președinte Donald Trump, notează The Wall Street Journal.

„Într-un război al tarifelor nu există învingători”, a declarat președintele Xi Jinping într-o întâlnire cu premierul Spaniei, Pedro Sánchez. Xi a subliniat că China se bazează pe forțele proprii și nu se teme de presiuni incorecte, iar în același timp a făcut apel la cooperare cu Uniunea Europeană pentru a combate „intimidarea unilaterală”.

Noua taxă de 125% impusă de Beijing vine ca replică directă la anunțul administrației Trump, care a crescut la rândul său tarifele pentru importurile din China până la 145%, adăugând 125% peste un tarif inițial de 20%. Justificarea americană: lipsa de reacție a Beijingului în combaterea traficului internațional cu fentanil.

Între timp, Trump a amânat pentru 90 de zile aplicarea unor taxe majorate pentru alte țări, însă un nou tarif general de 10% pentru toate importurile a intrat deja în vigoare, iar tarifele de 25% pentru oțelul, aluminiul și autoturismele provenite din Canada și Mexic au fost păstrate.

În 2024, comerțul bilateral dintre SUA și China a însumat 582 miliarde de dolari, China furnizând 13% din totalul importurilor americane. Însă, potrivit The Wall Street Journal, conflictul comercial deja își face simțite efectele: companiile americane anulează comenzi, iar furnizorii chinezi trimit muncitorii în concedii forțate.

Printre cei afectați se numără și Arlen Nerkessyan, importator de echipamente de bucătărie din California, care a declarat că și-a anulat ultima comandă, dar prea târziu: „Dacă nu se încheie acest război, acesta va fi ultimul meu import din China”. El spune că, pentru a supraviețui, va fi nevoit să concedieze majoritatea celor nouă angajați ai săi și să reducă drastic cheltuielile.

Bloomberg notează că și Amazon a suspendat comenzi pentru șezlonguri, scutere, aparate de aer condiționat și alte produse fabricate în China și Asia, în urma anunțului de pe 2 aprilie privind noile tarife.

Escaladarea rapidă a conflictului comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii ar putea avea efecte globale masive, afectând lanțurile de aprovizionare și accelerând procesul de decuplare economică între SUA și China.