Serialul „Squid Game” de pe Netflix valorează circa 900 de milioane de dolari. Producția a costat mult mai puțin

Serialul „Squid Game”, prezent pe Netflix, valorează aproximativ 900 de milioane de dolari, conform unor documente analizate de Bloomberg şi citate de CNBC.

Ştirea vine după ce Netflix a declarat că seria sud-coreeană a marcat cea mai mare lansare din istoria companiei, înregistrând la nivel global 111 milioane de spectatori din 17 septembrie încoace.

Astfel, „Squid Game” a întrecut „Bridgerton”, care a ajuns la 82 de milioane de gospodării în primele 28 de zile pe platformă. Producţia „Squid Game” a costat Netflix 21,4 milioane de dolari.

Cei 900 de milioane de dolari, măsuraţi în funcţie de un indice intern numit „impact value”, nu reflectă veniturile pe care le-a generat show-ul.

Bloomberg spune că 132 de milioane de oameni au vizionat cel puţin două minute din serial la 23 de zile de la lansare. Netflix estimează că 89% din oamenii care au început serialul au vizionat cel puţin un episod.

#serial #valoare #Netflix

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.