Prin criza gazelor Kremlinul a vrut să „cutremure” Moldova din temelii. La ce preț cumpără Chișinăul metan din Polonia

Premierul Natalia Gavrilița a declarat în cadrul emisiunii „În Profunzime” că licitația de achiziție a gazului s-a încheiat ieri dimineață – șapte companii și-au depus oferta. „A fost selectat cel mai mic preț de la compania poloneză PGNiG”.

Potrivit premierului, Republica Moldova achită în jur de 1000 USD per mia de metri cubi de gaz, în contractul cu polonezii. „Nu putem încă da publicității suma exactă, deoarece e secret comercial”.

În luna octombrie, Gazprom a majorat prețul la gaz pentru Moldova de la 500 la aproape 800 USD per mia de metri cubi.

Acum, noi avem un volum de gaze care acoperă doar 67% din necesarul pentru luna octombrie. Am primit circa 1 mil. de metri cubi – cantitate de probă. În cadrul ședinței Comisiei de Situații Excepționale am luat decizia ca să creștem capitalul social al Energocom. Este unica întreprindere cu capital de stat 100% și putem procura, deocamdată, până la 1,7 miliarde de lei volume de gaze naturale. Dacă prețul pe piața nu este bun, putem să nu facem achiziția într-o zi sau alta. În funcție de ofertele pe care le primim”, a punctat Gavrilița.

În data de 25 octombrie, Guvernul anunța printr-un comunicat de presă că a fost semnat un contract pentru o achiziție de proba de un milion de metri cubi de gaze naturale între Energocom și compania poloneză PGNiG. Autoritățile anunțau că tariful achitat de cetățeni pentru gazele naturale rămâne neschimbat.

În data de 22 octombrie a fost instituită Starea de Urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ulterior, Gazprom acuza Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. “Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor, declara Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom.

#gaz #polonia #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.