Maia Sandu a decretat o nouă componență a CSS. Cine sunt cei 11 membri

Consiliul Suprem de Securitate (CSS) are o nouă componență. Președinta statului, Maia Sandu a semnat astăzi decretul de constituire a CSS, scrie Realitatea.md.

Astfel, în listă se regăsesc câțiva miniștri din Guvernul Gavrilița, deputați PAS, Vladimir Munteanu, viceguvernatorul Băncii Naționale, câțiva membri ai Aparatului Prezidențial al Republicii Moldova, dar și Tatiana Răducanu, judecător în demisie, actualmente președinta Consiliului de Administrare a Centrului de Resurse Juridice.

„Semnarea decretului privind noua componență a CSS derivă din necesitatea de a include noi membri din oficiu ai CSS ca urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, anunță reprezentanții de la Președinție.

Amintim că, din componenţa CSS fac parte, din oficiu, preşedintele Parlamentului, prim-ministrul, preşedintele Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului, ministrul apărării, ministrul afacerilor interne, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate al R. Moldova, procurorul general şi guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei.

Conform Regulamentului Consiliului din 8 octombrie 1997, președintele Republicii Moldova poate numi în calitate de membri ai CSS şi alte persoane cu funcţii de răspundere.

#membri #CSS #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru dezvoltarea sectorului energetic, urmărind ca până în 2030 jumătate din energia electrică produsă în țară să provină din surse nefosile, potrivit noului plan cincinal pentru energie.

Noua țintă depășește semnificativ obiectivul anterior, care prevedea ca până în 2025 ponderea energiei din surse nefosile să ajungă la 42,3%.

Planul prevede că, până în 2030, 30% din energia electrică a Chinei va fi produsă exclusiv din surse eoliene și solare, față de obiectivul de 22% stabilit pentru 2025. Totodată, energia eoliană și cea solară vor reprezenta peste 50% din capacitatea totală instalată de producție a țării, echivalentul a aproximativ 2.700 GW.

Analiștii apreciază că obiectivele sunt relativ prudente în raport cu ritmul actual de dezvoltare a sectorului regenerabil și consideră că implementarea ar putea depăși chiar estimările oficiale.

În următorii cinci ani, China își propune să reducă intensitatea emisiilor de carbon din sectorul energetic cu peste 10%. Totuși, experții avertizează că, în condițiile în care consumul de energie electrică este așteptat să crească cu peste 5% anual, emisiile totale ar putea continua să crească până în 2030, chiar dacă intensitatea acestora va scădea.

Planul include și extinderea capacităților de stocare a energiei fără hidrocentrale prin pompaj până la 300 GW, față de ținta anterioară de 180 GW până în 2027.

De asemenea, China intenționează să majoreze producția anuală de hidrogen regenerabil la 2 milioane de tone până în 2030, de zece până la douăzeci de ori peste obiectivul actual pentru 2025, de 100.000–200.000 de tone.

Autoritățile chineze și-au propus și atingerea vârfului consumului de cărbune până în 2030, fără a preciza însă nivelul maxim vizat.